Cum este sărbătorit Anul Nou pe glob. Cele mai neobișnuite tradiţii şi obiceiuri în lume

Anul Nou

În urmă cu 6.000 de ani, babilonienii sărbătoreau Anul Nou la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii îşi stabileau planuri pentru noul an.

Momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit, în prezent, în întreaga lume, însă fiecare ţară are un mod diferit de a-l marca, potrivit volumului „Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Vezi și ce superstiții și tradiții au românii de Anul Nou.

► Austria - La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile "Dunării albastre" şi ale operetei "Liliacul" de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel - semn de noroc - iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.

► Belgia - De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.

► Brazilia - Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.

► Danemarca - Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.

Franța - Trecerea în Anul Nou - numită "le Réveillon" - este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, cu şampanie şi cadouri.

► Grecia - Preparatul tradiţional este "Vasilopita" - o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu bănuţul va avea noroc în noul an, potrivit Agerpres.

Italia - În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. La Napoli există obiceiul de a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Japonia - Anul Nou reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului care se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.

Olanda - "Oudejaarsdag" ("ziua anului trecut" - 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

Portugalia - În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul care vine.

Rusia - Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. Pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită "apă murdară", care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.

Spania - Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

SUA - Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, iar la miezul nopţii se aud clopote şi sirene, cerul este plin de artificii şi oamenii strigă "Happy New Year!".

Turcia - Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, iar participanţii fac schimb de cadouri.

Scoţia - Anul Nou este numit „Hogmanay”. În unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care apoi sunt lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. La fel ca şi la români, scoţienii cred că prima persoană care le va intra în casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul va fi norocos dacă este un bărbat brunet, care aduce un dar.

China - Anul Noul chinezesc este sărbătorit undeva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă, „Yuan Tan". Chinezii din întreaga lume participa la procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Ei cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta.

De Revelion, în foarte multe ţări - mai ales în Europa şi America -, oamenii ciocnesc pahare pline cu şampanie, urându-şi un An Nou fericit!

Citește și...
Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO
Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO

Două echipe Pro TV se află, în prezent, în orașul Kahramanmaraș, din Turcia, de unde oferă noi detalii despre situația critică din zonă.

Cum a degenerat o joacă de copii în zăpadă la Gherla într-un scandal cu urmăriri și bătăi între adulți
Cum a degenerat o joacă de copii în zăpadă la Gherla într-un scandal cu urmăriri și bătăi între adulți

O joacă în zăpadă, într-un cartier din Gherla, a degenerat într-o bătaie cu bulgări, apoi într-o confruntare în toată regula între adulți.

Două case din Constanța, afectate de o explozie. Proprietarul uneia dintre ele a vrut să verifice butelia cu o brichetă
Două case din Constanța, afectate de o explozie. Proprietarul uneia dintre ele a vrut să verifice butelia cu o brichetă

Două case au fost afectate de o explozie produsă, marți după-amiază în Constanța, după ce proprietarul uneia dintre locuințe a făcut o greșeală elementară. A vrut să verifice cu flacără deschisă butelia plină cu gaz.

Recomandări
Doar un sfert dintre români sunt asigurați obligatoriu împotriva cutremurelor, deși este ieftin și riscă și amenzi
Doar un sfert dintre români sunt asigurați obligatoriu împotriva cutremurelor, deși este ieftin și riscă și amenzi

Marea majoritate a românilor nu și-au asigurat locuințele împotriva cutremurelor, deși asigurarea este obligatorie și ieftină, potrivit datelor PAID.

Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO
Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO

Două echipe Pro TV se află, în prezent, în orașul Kahramanmaraș, din Turcia, de unde oferă noi detalii despre situația critică din zonă.

Erdogan a decretat stare de urgență în zece orașe turcești, după cutremurele devastatoare. GALERIE FOTO
Erdogan a decretat stare de urgență în zece orașe turcești, după cutremurele devastatoare. GALERIE FOTO

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat stare de urgență pentru trei luni în zece orașe din țară, afectate de cutremurele devastatoare de luni.