Ce înseamnă pentru Ucraina mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin

Într-un discurs în care s-a adresat națiunii, Vladimir Putin a susținut că Rusia este amenințată direct cu „dezintegrarea” de către puterile occidentale care susțin guvernul de la Kiev, relatează BBC într-o analiză.

Vladimir Putin a amenințat, din nou, cu armele nucleare după ce a pretins că Occidentul șantajează nuclear Rusia.

Mesajul său a venit la o zi după ce liderii instalați de ruși din patru regiuni din estul și sudul Ucrainei au anunțat planuri pentru așa-zise referendumuri, începând din această săptămână, cu privire la aderarea la Rusia. Crimeea a fost anexată de Rusia după o astfel de mișcare în 2014.

Ce înseamnă această mobilizare parțială pentru Ucraina

Vladimir Putin: „Celor care își permit astfel de afirmații cu privire la Rusia, vreau să le reamintesc că țara noastră are diverse mijloace de distrugere, iar unele sunt mai moderne decât cele de care dispun țările NATO, iar atunci când integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, pentru a proteja Rusia și poporul nostru, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție. Aceasta nu este o cacealma".

Citește și

Ce a făcut delegația României la Davos. „Miza acestor zile este foarte clară”

Așa a amenințat Putin în prima sa adresare către națiune de la invadarea Ucrainei, acum șapte luni. Și parcă a fost ecoul discursului din 24 februarie, spun experții. Din nou halucinant și, pe alocuri paranoic, vorbind din realitatea sa paralelă.

Rusia intenționează să cheme aproximativ 300.000 de rezerviști - adică oameni care au avut pregătire militară și, a subliniat Vladimir Putin, care au competențe de specialitate necesare în conflictul din Ucraina. Ei vor include mulți ofițeri de rezervă, inclusiv unii peste 60 de ani, retrași la pensie.

În teorie, Rusia ar putea mobiliza aproximativ 25 de milioane de oameni pentru serviciul militar, dar acest lucru nu este încă luat în considerare. Atât președintele Putin, cât și ministrul Apărării, Serghei Șoigu, au subliniat că recruții nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina.

Șoigu a spus că trupele suplimentare au fost necesare pentru a apăra o linie a frontului care se întinde pe aproximativ 1.000 km.

Mobilizarea se va desfășura pe luni de zile, iar Putin a spus anterior că Rusia este pregătită pentru o luptă lungă. Agenția de presă Reuters spune că este prima mobilizare a Rusiei după cel de-al Doilea Război Mondial, dar Kremlinul a trimis mii de recruți să lupte în Afganistan în anii 1980, iar mai târziu în Cecenia, în Caucazul de Nord.

Mulți recruți prost pregătiți au fost uciși în acele războaie costisitoare, iar de data aceasta Kremlinul pare nerăbdător să evite să alimenteze sentimentul anti-război.

Sunt forțele Rusiei mai puternice decât ale Ucrainei

Armata Rusiei este numeric superioară celei Ucrainei, dar tacticile de luptă ale Ucrainei și armele occidentale de precizie au redus acest decalaj.

Forța inițială de invazie a Rusiei în februarie număra aproximativ 190.000 de soldați, pe lângă mii de luptători pro-ruși din regiunea Donbas.

Kremlinul a lansat o acțiune masivă de recrutare, oferind stimulente financiare mari. Așa că au fost recrutate trupe suplimentare, în special din regiunile sărace din Siberia și Caucaz, inclusiv luptători ceceni experimentați.

Rusia are o limită normală de puțin peste un milion de militari și aproape 900.000 de personal civil, dar luna trecută președintele Putin a semnat un decret de recrutare a altor 137.000.

În prezent, bărbații ruși de 18-27 de ani sunt obligați să facă serviciul militar, de obicei timp de un an, dar există multe scutiri din motive medicale sau pentru studenți.

Rusia a negat inițial că ar fi trimis soldați conscriși în Ucraina, dar mai mulți ofițeri au fost sancționați după ce au ieșit la iveală cazuri în care recruți au fost forțați să semneze contracte. Președintele Putin a insistat apoi că niciun conscris nu va fi trimis în luptă.

Înainte de invazie, numărul militar al Ucrainei era mult mai mic - aproximativ 196.600 de militari activi, dar Kievul a ordonat o mobilizare în masă, care a sporit aceste cifre.

Cum se schimbă lucrurile acum

Marea contraofensivă a Ucrainei în regiunea de nord Harkiv a dat Kremlinul înapoi, spun analiștii și politicienii occidentali, ceea ce explică ultima mișcare a lui Vladimir Putin.

Ministrul Apărării Şoigu a dat, miercuri, un nou număr de morţi - 5.937 de militari ruşi ucişi, dar aceasta este încă mult sub estimarea de 25.000 de morți dată de Ministerul Apărării din Marea Britanie în iunie, în timp ce Ucraina susține că cifra este de aproximativ 50.000.

A rezultat că Rusia recrutează prizonieri pentru a lupta, în timp ce se luptă cu pierderile sale grele. În războiul din 1979-1989 din Afganistan, armata sovietică a pierdut aproximativ 15.000 de militari.

BBC a stabilit că pierderile Rusiei în Ucraina includ peste 1.000 de ofițeri de elită, inclusiv mulți piloți, experți în informații și specialiști.

Amenință Putin cu escaladarea sau chiar cu un război nuclear?

Președintele Putin i-a criticat pe susținătorii occidentali ai Kievului pentru că au făcut „amenințări” anti-ruse și a avertizat că orice amenințare la adresa integrității teritoriale a Rusiei va fi întâmpinată cu orice arme le va considera necesare Kremlinul.

„Țara noastră are și diverse arme de distrugere în masă și, în unele categorii, mai moderne decât cele deținute de țările NATO”, a spus el. „Acesta nu este cacealma”, a adăugat el.

Doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare tactice dacă statul rus este amenințat cu distrugerea.

Rusia a folosit deja rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune în Ucraina, care pot zbura mai repede de 6.000 km/h (3.730 mph), dar analiștii spun că acest lucru nu a schimbat jocul.

Dacă Rusia susține, în urma unor referendumuri controversate, că mai multe părți ale Ucrainei s-au alăturat Rusiei, atunci poate pretinde și că Rusia însăși este sub atacul NATO.

Kievul și liderii occidentali văd „referendumurile” ca pe o deghizare pentru acapararea de pământ a Rusiei. Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a spus că „referendumurile simulate” și mobilizarea sunt semne ale slăbiciunii Rusiei.

Premierul olandez Mark Rutte a numit mișcarea militară a lui Putin „un semn de panică”.

„Retorica lui despre armele nucleare este ceva ce am auzit de multe ori înainte”, a spus el, adăugând că l-a lăsat netulburat.

Alți politicieni occidentali au minimizat, de asemenea, orice amenințare de escaladare nucleară.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină