„România, știi bine!”, ep. 55, cu Gabriela Leu. Cum vom face față situației refugiaților din România?

Însă, numărul celor care fug din fața războiului continuă să fie mare.

Cum vom face față situației pe termen lung? Ce nevoi trebuie să acoperim? Cum ne pregătim să trăim alături de oamenii care caută adăpost la noi, fie și temporar?
 

Despre experiența altor valuri de refugiați și despre organizarea acțiunilor de binefacere discutăm cu doamna Gabriela Leu, reprezentant al Agenției ONU pentru Refugiați.
 

Citește și

”România, știi bine!”, ep. 53. "Războiul în direct". Cum verificăm informațiile de pe front?

Refugiații din România este subiectul podcastului de marți și încercăm să înțelegem cum se organizează primirea refugiațiilor a unei mase atât de mare de oameni, venită într-o stare de disperare, într-o stare de durere adâncă dintr-o zonă de conflict.

Organizația Națiunilor Unite are această agenție pentru refugiați de foarte mult timp și, din nefericire, organizația are o experiență în astfel de situații. Există o experiență globală a refugiaților care își părăsesc țara în urma unui conflict sau chiar al unui război.

Cristian Leonte: Cum se vede de la această organizație care, în mod profesionist se ocupă de asta de decenii, cum se ocupă de acest val de refugiați care a luat România complet prin surprindere?

Gabriela Leu: „Atunci când a fost înființată agenția ONU pentru refugiați a avut un mandat de trei ani. După cel de-al Doilea Război Mondial, Europa a realizat că există aici refugiați în urma războiului de care nu se ocupa nimeni și atunci a fost înființată această organizație. (...) Mandatul s-a transformat în unul nedefinit. (...) Este extraordinară mobilizarea românilor și a României pentru a primi refugiați. Acest lucru este vizibil din primele minute în care cineva intră în țară, în care refugiații trec granița și ajung pe partea noastră a graniței. (...)”
 

Cristian Leonte: Guvernul României este cel care are responsabilitatea de a organiza toate acestea. Se întâmplă mai mult sau mai puțin, există semnale că nu merge totul chiar uns în toate punctele în care refugiații sunt primiți sau urmăriți. Cum ar trebui să arate un astfel de efort al unei țări care primește un număr atât de mare de refugiați?

Gabriela Leu: „Depinde de unde privești lucrurile. Este adevărat că, în țara noastră și în toate țările din jur, guvernul, autoritățile, sunt primele responsabile pentru a organiza acest răspuns. Autoritățile au acest prim mandat de a-i asigura pe refugiați. (...)”

Mai multe informații despre criza refugiaților din Ucraina, găsiți aici:

-►„Ucraina, te iubesc!” | E nevoie de multă solidaritate în aceste vremuri, iar românii au demonstrat că sunt buni și săritori

-►„Ucraina, te iubesc!” | Pentru cei aflați în tranzit sau care nu au unde să se ducă, românii sufletiști le-au găsit adăpost

-►„Ucraina, te iubesc!” | România, față în față cu o altă criză de proporții fără precendent, cea a refugiaților

Reportajul „Ucraina, te iubesc!”, o anchetă semnată de Rareș Năstase, a condus duminică seară topul preferințelor telespectatorilor.

Mai multe detalii găsiți în videoclipul de mai jos.
 

Toate podcast-urile ”România, știi bine!”pot fi ascultate și descărcate gratuit de pe romaniastiibine.podbean.com. 

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui