„Ucraina, te iubesc!” | E nevoie de multă solidaritate în aceste vremuri, iar românii au demonstrat că sunt buni și săritori

Ei vor avea, pentru cel puțin un an, aceleași drepturi la sănătate, muncă și educație ca ale cetățenilor din statele membre. Până atunci, în cele mai multe puncte de frontieră, pe unde intră masiv refugiații, încă lipsește coordonarea dintre autorități și voluntari. Exemplul lor de altfel forțează autoritățile să se organizeze mai bine.

Zeci de camioane umanitare au mers către țara vecină, după ce a fost deschis un culoar umanitar, împreună cu oficialii de la Cernăuți. Crucea Roșie Română, Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților, dar și multe asociații din vestul Europei a trimis până acum sute de tone de produse. Ajutoarele sunt depozitate la Cernăuți, după care sunt distribuite în toată Ucraina.

Ioan Silviu Lefter, director Crucea Roșie: „Ajutoare dăm la persoanele care tranzitează vama. Vor fi cât mai multe, am înțeles că o să fie un pic mai lejeră trecerea. Sunt oameni care au mari probleme cu aprovizionarea de alimente.” 

Autoritățile noastre susțin că vor simplifica procedurile de trecere a frontierei astfel încât oamenii să nu mai aștepte ore întregi la coadă 

Șefa Comisiei Europene a fost impresionată de imaginile din vama Siret în care românii îi așteptau pe cei care fug din Ucraina.

Citește și

Ambasadorul Poloniei în SUA: ”Rusia pierde acest război chiar acum. Nu doar în inimile oamenilor, ci la propriu”

Ursula von Der Leyen, președinte Comisiei Europene: „Românii au luat atitudine și au primit cu brațele deschise refugiații, iar pentru acest lucru vă mulțumesc! Astăzi, sute de mii de oameni fug din calea bombelor lui Putin, își lasă în urmă casele și viețile, uneori mergând prin zăpadă ore în șir, împreună cu copiii mici, pentru a se pune la adăpost, în siguranță, în UE. Oamenii și-au deschis ușile caselor pentru refugiați și organizează strângeri de donații."

Autoritățile de la București au decis să trimită în Ucraina mai multe tranșe de ajutoare, sub formă de combustibil, veste antiglonţ, căşti, muniţie, echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Valul de generozitate și sprijin a fost remarcat la cel mai înalt nivel în Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru susținerea în conflict, într-un mesaj pe Twitter. 

La Siret încep să vină tot mai mulți voluntari din străinătate: din Germania, Turcia, Franța sau Olanda 

Sunt oameni impresionați de exodul masiv de refugiați, dar și de gestul uriaș de solidaritate din partea poporului român.

Un tânăr neamț a plâns toată ziua în vamă. Tabloul e apăsător și omul spune că nu și-a imaginat o astfel de situație într-o Europă modernă. La Siret a găsit o pribegie a cărucioarelor, a jucăriilor, a mamelor.

Împreună cu alții 4 conaționali, au venit cu microbuze pentru a prelua familii refugiate.

Centrul de primire a refugiaților de la vama Siret a devenit un soi de școală de aplicații pentru autorități. De la jandarmi și prefectură, până la angajații ISU și cei din Consiliul Județean, toți s-au urnit într-un târziu pentru a gestiona situația de la graniță. Efortul a venit mai mult la presiunea societății civile. La începutul crizei refugiaților era mai mult decât evident că a lipsit coordonarea între autorități și voluntarii dornici să ofere transport, cazare, hrană și alte ajutoare. Inevitabil, au apărut neînțelegerile, iar voluntarii au pus presiune pe oamenii statului.

Alexei, voluntar Salvați Copiii: „Poate ar fi fost util să existe o singură persoană, un fel de leadership, care să preia toate cererile, o platfromă, oamenii nu au cartele, este vorba de un tabel în care să se scrie: cazare, localitate, transport, apoi delete, astfel încât oamenii să nu meargă pe bâjbâite.”

Au fost mulți români care au venit să ajute și s-au trezit că nu are cine să îi ghideze.

Familie: „Este haos total! Aseară au fost niște prieteni, au vrut să lasă alimentele pe câmp! Am vrea să luăm trei familii, trei femei și trei copii. Stăm aici, le putem asigura și transport și nu poți să iei pe nimeni.”

Ulterior, lucrurile s-au mai îmbunătățit. Au fost create pliante traduse, panouri electronice cu multe informații în limba ucraineană, iar la nivel național au fost înființate platforme online, în care voluntarii și donatorii se pot înscrie, iar la vamă se organizează, la fiecare câteva zile, grupuri de lucru în care se așează, la aceeași masă, reprezentanți ai statului și cei din societatea civilă.

Secretarul de stat Raed Arafat a condus ședințele și recunoaște că mai sunt multe de rezolvat. Dar modelul de la Siret, fie el și conturat în stilul românesc „văzând și făcând", adică unul cu multe lipsuri, va fi aplicat și la alte graniție de la noi. Criza umanitară se anunță de durată și sunt așteptate noi valuri de refugiați, pe la toate punctele din nord și nord-est.

Raed Arafat, secretar de Stat MAI: „Vrem să avem la fel și la Iași și Vaslui și unde va fi nevoie, am discutat sigur mai sunt multe de rezolvat.”

Între timp a crescut și traficul auto, prin vămi, dinspre Ucraina. La volanul unor mașini mai mult sau mai puțin scumpe, sunt și bărbați. Cei din Poliția de Frontieră Română spun că nu refuză niciun refugiat care intră la noi. Toți cei fără documente sunt acceptați, iar ulterior, li se întocmesc rapid, acte, de către cei de la Serviciul de Imigrări.

Ilie Poroh Serițan, purtător de cuvânt al Poliției de Frontieră Sceava: „Sunt preluați, li se fac acte…” 

Pe măsură ce trece timpul, la granițe tot mai mulți bărbați încearcă să treacă fraudulos 

Și în județul Maramureș, dar și la Suceava sunt aproape zilnic cazuri în care poliția de frontieră prinde ucraineni care vor să fugă de război. Unii au fost găsiți la granița cu Republica Moldova, și cel mai probabil, acești oameni plătesc filierelor de contrabandă cu țigări, care cunosc bine teritoriul, la frontiere.

E un exod cu mult stres și durere, iar la vămile de la noi, e tot mai mare nevoia de consiliere psihologică. Familii destrămate, groaza unui conflict armat, teama de necunoscut, incertitudinea, oboseala unui exil forțat, toate fac din acești refugiați, oameni extrem de vulnerabili, susțin specialiștii.

La vama Siret, asociațiile fac în continuare apel la voluntari psihologi care să se implice.

Psiholog Salvați Copiii: „Ele au nevoie de o figură feminină, din păcate sunt mult bărbați, se feresc de bărbați. E nevoie de psihologi care să cunoască limba ucraineană, din păcate nu avem, aici e o problemă.”

Iar sociologii avertizează că refugiații nu trebuie confundați și asociați cu persoane sărace, sărmani din țările lumii a treia. Unii dintre refugiați au plecat având la ei mulți bani, s-au cazat pe la hoteluri și pensiuni, își fac cumpărăturile la noi, cât sunt în tranzit, și în general, nu au nevoie de mila cuiva. Ei sunt din primul val care a părăsit Ucraina, fiind oameni cu rude în Occident și venituri peste medie. Însă și ei au dat în plâns, văzând că sunt întâmpinați cu o vorbă bună, o sticlă cu apă sau un pachet de biscuiți.

Femeie din Ucraina: „Dacă cineva are posibilitate să organizați cât mai mult! Mulțumesc din fața poporului meu și Ucraina. Acolo chiar este nevoie.”

Tzhn, ucrainean: „Mai avem puțină apă , puțină apă, dar nu îmi imaginez ce o să se întâmple în 4-5-6 zile. Oamenii nu știu ce se întâmplă aici, că au parte de ajutor, că este apă gratuită. Avem probleme cu internetul, cu băncile, nu am putut să îmi fac niște plăți.”

Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate: „Criza umanitară din Ucraina a devenit o problemă de sprijin pe termen lung, așa cum este nevoie și în Afganistan. Au fost deja 1,5 milioane de refugiați într-o săptămână, iar dacă vor continua bombardamentele, dacă orașele vor fi sub asediu, ne vom aștepta la 5 miloane de migranți. Adică nu migranți. Nu le putem spune migranți, sunt oameni în exil, care vor să scape de război.” 

În tot acest peisaj al crizei umanitare, unii pensionari din zona Moldovei au venit să împartă bani copiilor 

Un bătrânel este simbolul tuturor bunicilor de la noi, care oferă bani nepoților, după un obicei vechi, din România.

Cine ajută, o face fără să stea să cântărească nivelul de trai al refugiaților. Și cei care vin în haine scumpe, și cei cu venituri modeste în Ucraina au statut de refugiat, fiind cetățeni ai unei țări care a fost implicată, fără să vrea, într-un război. Toți au lăsat în Ucraina rude ale căror vieți sunt zilnic puse în pericol. Niciunul nu știe când se va mai putea întoarce acasă și ce va mai găsi, la revenire. Unele femei ucrainene refugiate au ținut să facă voluntariat la vamă, pentru a-și ajuta semenii.

E un conflict, care, inevitabil, va schimba fața Europei, iar la nivel de continent, statele încep să ia decizii pe termen lung, cu privire la situația acestor valuri de oameni care părăsesc Ucraina. Se vorbește oficial, de un statut temporar de refugiat, dar și de oameni strămutați, de care Europa va trebui să aibă grijă. Se iau deja măsuri pentru o legislație adecvată, care să ofere protecție și drepturi, acestor oameni.

Gerald Darmanin, ministrul de Interne al Franței: „Am ajuns la un acord important și istoric care va permite statelor membre UE să ofere persoanelor care fug de conflictul din Ucraina un răspuns adaptat situației lor, întrucât ne confruntăm cu un număr foarte mare, așa cum am văzut și vom vedea în continuare în următoarele ore și în zilele următoare. Persoanele eligibile se vor bucura de un statut de protecție similar cu statutul de refugiat în toate țările UE timp de un an, iar acesta poate fi reînnoit.”

Așadar, temporar, refugiații vor avea aceleași drepturi cu membrii Uniunii Europene, în privința sănătății, educației și muncii. În România sau în alte țări europene unde se stabilesc temporar, se vor putea angaja, își vor putea înscrie copiii la școală și vor beneficia de servicii medicale care orice asigurat, contribuabil la Casa de Sănătate.

Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne: „Am reușit să adoptăm cu unanimitate de voturi punerea de aplicare a Directivei privind protecția temporară, aceasta nu a fost niciodată folosită, deși există de 20 de ani. Am primit deja în Europa aproape un milion de refugiați din Ucraina. Vom vedea alte milioane.”

E o situație care creează panică și incertitudine și la noi. Autoritățile discută despre modificarea legislației, prin care să cheme la încorporare bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, dar au început să numere și să inventarieze buncărele din localitățile din toată țara. Mai nou, se vorbește de apelarea la stocuri de cereale, din rezervele României, dacă va fi nevoie, iar românii au dat năvală la birourile unde se fac pașapoarte.

Reporter: De ce vă faceţi paşaport?

Bărbat: „Ca să le am pentru orice eventualitate la copii şi să pot să ies, dacă este caz de ceva.”

Soția bărbatului: „Copilul, eu şi soţul.”

Reporter: Din ce motiv?

Soția bărbatului: „Acelaşi motiv, cum e toată lumea. Războiul. De frica războiului.”

Bărbat din Bistrița: „În caz de ceva, să putem pleca."

Femeie din Buzău: „Nu ştim ce să aşteptăm în ziua de mâine."

Europa se confruntă cu cea mai mare criză umanitară a timpurilor moderne. E nevoie de multă solidaritate, în aceste vremuri, iar românii au demonstrat că sunt buni și săritori. E o carte de vizită importantă și întreg mapamondul vede această mână de ajutor. Organizația Națiunilor Unite a estimat că numărul ucrainenilor strămutați, ca urmare a invaziei ruse, ar putea ajunge la șapte miloane. Prin România au trecut deja aproape 300 de mii și mai bine de o treime nu sunt în tranzit, au rămas la noi. Numărul celor care se refugiază prin frontierele românești crește, cu fiecare oră.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă