Într-o comună din Argeș, instalația dată în folosință în urmă cu 9 ani nu a funcționat niciodată la parametrii proiectați. Acum, statul alocă pentru reparații mai mult decât a costat construcția.
Iar la Ploiești, lucrările la noua stație au fost oprite din 2013, iar în cea veche muncitorii scot mizeria cu măturile. Asta în vreme ce oamenii achită servicii, iar cu banii lor instituțiile plătesc amenzi uriașe. Un cerc vicios, din care toată lumea iese în pierdere.
În studiul Sinteza Calității Apelor făcut în 2024, autorii scriu că 66% din cele 3.184 de stații de epurare aflate în întreaga țară nu funcționează corespunzător, adică e depășită o limită de emisie pentru cel puțin un indicator. O altă cercetare făcută pe un număr important de localități arată cifre la fel de îngrijorătoare.
Ne mutăm în comuna Brăduleț, județul Argeș. Stația de epurare a fost construită în trei ani, iar recepția la terminarea lucrărilor a fost semnată pe 5 iulie 2017. Instalația a fost proiectată pentru o încărcare echivalentă cu cea produsă de 600 de locuitori și un debit mediu de 80 de metri cubi pe zi. Deși a fost dată în folosință, potrivit expertizei tehnice, stația nu a funcționat niciodată la parametrii pentru care a fost proiectată.
Florin Iordache, primarul comunei Brăduleț: „Ce am mai descoperit noi și în urma controalelor, când nu aveam de unde să știu? Stația, ca să înțelegeți a fost plantată aici pe altă stație, pe care au dezafectat-o. Practic, ei nu obturaseră canalele astea”.
Apele uzate erau preluate și de o conductă mai veche, de la o altă stație, și ajungeau în pârâu neepurate. Noua stație ar fi trebuit să evacueze ape epurate corespunzător, având în vedere investiția de peste un milion și jumătate de lei. Garda de Mediu a descoperit însă nereguli la fiecare control.
„Au venit, s-au plimbat pe acolo”
Actualul primar, Florin Iordache, se află la al doilea mandat. A preluat stația cu probleme, iar amenzile sunt plătite frecvent din bugetul primăriei. Pentru a identifica deficiențele, a comandat o expertiză tehnică. Aceasta arată că stația nu realizează epurarea pentru care a fost construită și are nevoie de o reabilitare majoră.
Potrivit expertului, partea stației în care microorganismele ar trebui să curețe apa nu a funcționat efectiv. Într-unul dintre bazine s-a adunat un strat de depuneri de aproximativ 50–60 de centimetri. Acestea au îngreunat funcționarea dispozitivului care amestecă apa, iar motorul lui s-a ars de mai multe ori.
Au fost constatate probleme și la alimentarea cu aer, necesară microorganismelor care descompun poluanții. Stația nu avea echipamente de rezervă pentru introducerea aerului și nici senzorul care să permită reglarea automată a cantității de oxigen.
Expertul a identificat și deficiențe la colectarea deșeurilor, tratarea și evacuarea nămolului, instalațiile electrice și accesul pentru reparații. Lipsesc un laborator propriu și un sistem complet care să urmărească funcționarea stației și să semnaleze defecțiunile.
Florin Iordache, primarul comunei Brăduleț: „În momentul de față le-am trimis notificări, așteptăm răspunsurile, mai suntem încă în termen, dar concentrarea noastră, după ce am primit expertiza și am văzut problemele care sunt la ea, a fost să obținem fondurile să înlăturăm efectul ăsta. Cred că conceptul a fost prost, părerea mea”.
După ce a primit expertiza, a căutat proiectanți care să-i ofere soluții să o aducă la standarde.
Florin Iordache, primarul comunei Brăduleț: „Și-au venit, s-au plimbat pe acolo, ne-au dat și ăștia tot felul de chichițe din bucătăria lor”.
A reușit să obțină două milioane două sute cincizeci de mii de lei de la bugetul de stat și urmează să scoată lucrarea la licitație. Până atunci, primește amenzi. Frecvent.
Buletinul de analize arată o concentrație foarte mare de azot amoniacal, dar și 49 de miligrame pe litru de materii în suspensie, adică particule solide care ajung în pârâu odată cu apa evacuată.
„Am mai văzut stații care arată de zici că sunt după bombardament”
L-am sunat pe fostul primar, Evlampie Alecu, în mandatul căruia a fost construită stația, după ce am aflat că, pe lângă problemele de funcționare, au fost plătite constructorului și lucrări care nu se regăsesc în teren.
Evlampie Alecu, fostul primar al comunei Brăduleț: „Nu mai știu ce s-a întâmplat, că am plecat”.
Primăria plătește amenzi din bugetul comunei pentru ca apoi să apeleze la bugetul statului ca să obțină bani să funcționeze. Pentru o localitate mică, amenzile de zeci de mii de euro pot duce la blocaje uriase.
În loc de amenzi e nevoie de oameni competenți care să rezolve aceste probleme. Vorbim așadar de un cerc vicios în care instituțiile se amendează reciproc pentru ca apoi să arunce vina de la unii la alții. Nimeni n-a plătit până acum pentru incompetență, pentru șantierele rămase în conservare, pentru toată suferința oamenilor care plătesc prea mult pentru servicii precare.
La Ploiești, e un caz școală despre cum își bat joc autoritățile de sănătatea oamenilor. De ani de zile, stația de epurare funcționează ca în anii '70. Oamenii scot cu măturile mizeriile din treapta de epurare mecanică, iar apele deversate în râu sunt mai poluate decât cele intrate în stație.
La Ploiești, construirea unei noi stații de epurare a început în 2008. Investiția făcea parte dintr-un proiect de modernizare a canalizării și epurării apelor uzate, aprobat în 2006. Finanțarea cheltuielilor eligibile trebuia asigurată în proporție de 75% de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului, și 25% din bugetul local.
Noua instalație trebuia să curețe apa înainte de evacuarea în mediul natural, inclusiv prin eliminarea azotului și fosforului. Proiectul prevedea și tratarea nămolului, precum și folosirea biogazului rezultat pentru producerea de energie.
Lucrările au fost însă oprite în 2013. Potrivit documentației tehnice publicate de Primăria Ploiești în 2025, cauza principală a fost nealocarea fondurilor de la bugetul de stat. Blocajului financiar i s-au adăugat litigiile dintre constructor și primărie. Documentele administrației locale consemnează facturi neachitate pentru lucrări executate și acceptate, care au dus la procese și penalități de întârziere.
Mihai Laurențiu Polițeanu, primarul Ploieștiului: „Există lucrări la o nouă stație de epurare. Numai că finanțarea a fost sistată. În 2013, finanțarea era asigurată de la Guvernul României la Ministerul Dezvoltării. Înțeleg că au fost niște conflicte politice la nivel local care au dus la sistarea finanțării, dar nu știu detalii”.
Stația a rămas neterminată. O expertiză comandată în 2022 a identificat echipamente și instalații care mai trebuiau cumpărate și montate, inclusiv pentru epurarea biologică, tratarea nămolului și automatizare. Finalizarea investiției presupunea, așadar, lucrări esențiale pentru ca apa să poată fi epurată corespunzător. Un conflict între fostul președinte al Consiliului Județean Prahova și fostul primar a făcut ca stația să nu fie preluată de un operator privat care își dorea să facă investiții.
Mihai Laurențiu Polițeanu: „Aici sunt tot felul de povești și întrebări, de ce? Au fost inabilitatea autorității locale de a negocia cu operatorul de apă canal din Ploiești”.
La Slobozia, Brăduleț și Ploiești, oamenii plătesc pentru epurarea apelor, iar din bugetele publice se achită penalități pentru poluare și se alocă alți bani pentru instalații care ar fi trebuit să funcționeze deja. Între investițiile ratate și reparațiile promise, apele uzate continuă să ajungă în râuri insuficient epurate.
Diana Buzoianu, fosta ministră a Mediului: „Am mai văzut stații care arată de zici că sunt după bombardament. Cum poate să arate în halul acesta o stație?”.
Anchetele și procesele vor stabili cui îi revine răspunderea și dacă prejudiciile mai pot fi recuperate. Pentru locuitori, rămâne însă aceeași așteptare: să poată deschide fereastra fără să intre duhoarea în casă și să primească serviciile pentru care plătesc. După ani de sesizări, au nevoie de stații care funcționează și de instituții care intervin înainte ca răul să fie făcut.
