Citește cele mai importante noutăți despre emisiunea România, te iubesc!, difuzată la PRO TV. Ultimele știri, reportaje și dezvăluiri în premieră aduse de Alex Dima, Paula Herlo și întreaga echipă.
Finlanda la adăpost, partea a III-a. Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.
Finlanda la adăpost, partea II. O legislație puternică, dar mai ales încrederea între cetățeni și autorități, au făcut din Finlanda o țară performantă economic și stabilă.
Finlanda la adăpost, partea I. Au trecut câteva luni de când războiul amenință granițele Europei. Vieți omenești curmate, orașe întregi ruinate, comunități distruse. Istoria se repetă sub ochii noștri, iar pericolul nu se îndepărtează.
”România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 13 noiembrie 2022
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 69, în care invitată a fost Camelia Donțu, realizatoarea campanei ”Fonduri europene-succese românești”.
Avem în România resurse minerale la care mulți râvnesc, dar puțini se încumetă să le exploateze fără forme legale, adică fără aprobarea instituțiilor statului.
Cu fonduri europene, cei care fac voluntariat au acum ocazia să-și transforme binele într-o afacere, cu condiția să reinvestească profitul și să susțină persoanele defavorizate.
Deși autoritățile se laudă cu IT-iștii noștri, realitatea din teren este cu totul alta. Rămânem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanță digitală, atât în sistemul public cât și în cel privat.
”Oraș românesc, bani europeni”. Uniunea Europeană ne dă alte 31 de miliarde de euro să ne facem viață mai bună prin investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare sau energie verde.
Suntem în plină criză energetică în care, teoretic, fiecare stat caută soluții pentru a produce energie cât mai eficient.
”România, naufragiu pe Dunăre”, PARTEA A III-a. Canalul Dunăre Marea Neagră este motivul pentru care porturile Constanța și Midia au o importanță strategică la nivel european.
„România, naufragiu pe Dunăre”, partea II. Vară de vară Dunărea se blochează.
„România, naufragiu pe Dunăre”, partea I. Astăzi mergem pe Dunăre. Fluviul este în realitate cea mai mare autostradă care traversează România.
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 68, în care vorbim despre cine ar trebui să pună în aplicare soluțiile și care ar fi sursele de finanțare pentru problema gunoaielor, care acoperă, la propriu, România.
Cosmin Savu, Mihai Lupu și Grațian Mihăilescu, fondatorii UCAB – o echipă implicată în proiecte nonguvernamentale – iau parte la o călătorie spre Vestul Africii, unde vor duce echipamente pentru educație și le vor dona comunităților locale.
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 6 noiembrie 2022
„Oameni și gunoaie”, partea III. Otrava care se scurge în râuri, de pe iazurile de decantare, levigatul care se infiltrează în pământ şi ajunge în râuri, norii de praf cu particule periculoase, nu reprezintă un pericol pentru autorităţi.
„Oameni și gunoaie”, partea a II-a. Pasarea răspunderii e sport naţional. Autorităţile maramureşene nu fac excepţie, ba dimpotrivă.
„Oameni și gunoaie”, partea I. Vorbim despre o incompetență care sufocă în gunoaie o zonă istorică: Maramureșul.
Maramureșul istoric este sufocat de gunoaie. Ani la rând, autoritățile de acolo nu au fost în stare să construiască o groapă de gunoi. Bani au avut, din fonduri europene, dar i-au aruncat într-o râpă care se tot surpă.
Partea a III-a - ”Ne apără Dumnezeu”. Din regimul comunist s-au moștenit capacități industriale care ar fi putut fi reformate, dar și reflexe de tip vechi și secret prin care cei aflați în funcții de conducere vor să ascundă realitatea.
„Ne apără Dumnezeu”, partea a II-a. Peste 220.000 de oameni lucrau, înainte de 1989, în industria de apărare. Astăzi, mai sunt puțin peste 10.000 în câteva fabrici care mai produc.
„Ne apără Dumnezeu”, partea I. Vremurile pe care le trăim, au nevoie de măsuri excepționale în domeniul apărării.
„Prostie pe datorie”, partea a II-a. Zece milioane de euro stau blocate într-un centru de agrement care ar fi trebuit să aducă la viață orașul Predeal.
„Prostie pe datorie”, partea I. Cum să pierzi miliarde de euro, fonduri nerambursabile? Să iasă la tablă România!
„Prostie pe datorie”, partea a III-a. Eficientizare energetică, refacerea infrastructurii rutiere și de transport public, școli și cartiere modernizate.
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 67. Soluțiile pentru abandonul școlar încep să funcționeze imediat, și pot avea efecte toată viața.
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 16 octombrie 2022
„România eșuată”, partea a II-a. Părăsirea timpurie a școlii ne pune la coada clasamentului european. Avem o rată a abandonului de aproape două ori mai mare decât media europeană și de cinci ori mai mare decât rata multor state moderne.
„România eșuată”, partea I. La sate, unul din patru elevi dintr-o generație de nouă ani, cât durează ciclul primar și gimnaziul, renunță la școală. Abandonul școlar, în cifre atât de mari, este forma finală a eșecului în sistemul de învățământ.
„România eșuată”, partea a III-a. În toate ciclurile de învățământ a crescut abandonul școlar, iar generațiile de copii care renunță acum la școală au acasă părinți pentru care, de asemenea, educația nu a fost prioritară.
Când modelul nu vine de acasă, ar trebui să apară la școală. Când însă copilul nu mai ajunge la școală, atunci știi că viitorul comunității, al societății, e compromis. Eșuat.
„Port la marea nepăsare”, partea a III-a. Tot în port, CFR Marfă deține propriul terminal feroviar cu căi ferate, propria dană, spații mari de depozitare și cu ieșire la apă adâncă, unde pot acosta vapoare de mare tonaj. Un sistem integrat tren-vapor.
Port la mare nepăsare. Partea 2. Încă de acum 100 de ani portul Constanța a fost gândit că un port feroviar. Era un complex sistem cu sute de kilometri de linii de cale ferată şi triaje uriaşe, lăsat la cheie de comunişti înainte de revoluţie.
Port la mare nepăsare. Partea 1. Mergem în Portul Constanța. Compania de stat a devenit un obiectiv strategic la nivel mondial după ce a început invazia Ucrainei.
Duminică, România, te iubesc! ajunge în portul Constanța, devenit un punct strategic la nivel mondial după începerea invaziei Ucrainei.
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 66. Alex Dima a fost invitat pentru a discuta despre urmările schimbărilor climatice și despre cât de afectată este România de acest fenomen.
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 2 octombrie 2022
„Ne facem că plouă”, partea a III-a. Peste 700 de localități au rămas în această vară fără apă. Nu am mai fost de foarte mult timp în așa o situație, și ar trebui să ne alarmeze pe toți.
„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.
„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.
2022 va intra în istorie drept cel mai secetos an trăit de omenire până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru că pământul să-și revină și să rodească, așa cum se întâmpla în anii trecuți.
Alex Dima prezintă duminica aceasta, de la 18:00, la „România, te iubesc!”, urmările schimbărilor climatice și cât de afectată este și țara noastră.
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 25 septembrie 2022
„Petrolul roșu”, partea a III-a. Infrastructura petrolieră înainte de 1989 era bine pusă la punct. Generații de specialiști au contribuit la un sistem complex.
„Petrolul roșu”, partea a II-a. România are o istorie spectaculoasă în industria petrolieră. Am fost pionieri în extracția țițeiului, în rafinare și în utilizarea combustibililor în iluminat sau transport.
„Petrolul roșu”, partea I. Energia verde este un proiect ambițios al omenirii și mai ales al UE. Însă transporturile, industria, agricultura, unele modele de încălzire, încă se bazează pe petrol care trebuie extras, transportat și rafinat.
Podcast ”România, știi bine!”, episodul 65, o are invitată pe Paula Herlo, care a adus la ”România, te iubesc!” ancheta ”Podurile noastre toate”. Acolo am văzut că 700 de astfel de construcții sunt în situație de risc și reprezintă un real pericol.
