Suntem ţara care a pierdut cea mai mare populaţie activă pe timp de pace, după Siria

Oameni instruiți sau mai puțini calificați, toți însă cu putere de muncă și gata să treacă prin sacrificii.

E o hemoragie a forței de muncă pe care guverne la rând nu reuşesc s-o oprească. Speranţă se pune în mediul antreprenorial privat, acolo de unde vin ideile şi banii, dar şi motorul unei dezvoltări economice de durată.

Şi la nivelul Ministerului Energiei s-a lucrat timp de 2 ani la un proiect care ar fi trebuit să stea la baza evoluţiei României. Radu Dudău a fost coordonatorul strategiei energetice.

Citește și

România la 100 de ani de stat modern: sărăcie și mizerie îmbinate cu tehnologie de ultimă oră și rezerve uriașe

Radu Dudău:"Au angrenat în consultări, în discuţii, un număr foarte mare de specialişti din mediul public, din mediul privat, specialisti din Academie, universităţi, companii, asociaţii, tot ce inseamna competentă, dar şi ce înseamnă parte interesată din sectorul energetic, cele mai avizate proiecţii sau mai bine zis prognoze, despre cum o să evolueze piaţa de energie în România până în 2030 şi până în 2050. Pentru că asta este orizontul de timp al strategiei 2030 şi 2050".

După doi ani de când a fost finalizat, nimeni din Ministerul Energiei nu vrea să-şi asume acest proiect.

Între timp s-au schimbat 3 miniştri. Deşi am făcut o solicitare la ministrul Energiei Anton Anton pentru un interviu în urmă cu o lună, nu am primit nici până acum un răspuns.

Florin Talpes este fondatorul companiei care produce unul dintre cele mai bine vândute produse de securitate informatică din lume. Deşi Bitdefender, evaluat acum la peste 600 de milioane de dolari, făcea în China cel mai nou produs al său de securitate pentru dispozitivele smart din locuinţe, acum Talpes prefera să-l producă la Satu Mare.

Florin Talpes, CEO BITDEFENDER: "România este încă bogată în resurse natural şi multe dintre acestea sunt inima unor viitoare industrii. Dar eu nu sunt pentru a extrage în orb astăzi când valoarea adăugată este aproape de 0, iau aur, export aur, iau litiu, export litiu, da, eu aş dezvolta industrii care să dea multă valoare adăugată".

Sebastian Buhai este cercetator-economist la Institutul de studii sociale din Stockholm. Este dezamăgit de starea cercetării academice din România, de acolo de unde se aşteaptă linii pentru dezvoltarea economiei româneşti: "Din păcate, nu stăm foarte bine. Noi chiar am fost surprinşi de cât de rău stăm, în sensul că suntem undeva, ajustat pe calitate la jumătatea Africii şi aici nu vreau să exagerez, suntem sub multe ţări defavorizate din multe puncte de vedere decât România, membră a UE. Suntem cu mult sub nişte ţări ca Laos, Nigeria, Uganda, Trinidad Tobago şi aşa mai departe. Se cere cantitate, însă fără o ajustare pe calitate, s-a schimbat ceva minimal".

Şi totuşi, exista companii care au investit mult în cercetare şi inovare în România. Continental este una dintre acestea. Firma germană a venit iniţial la Timişoara pentru a produce anvelope pentru maşini, iar astăzi este unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto din lume.

Dar nu doar instrumente de bord, ci majoritatea componentelor pe care le găsim în maşini sunt produse în România. Astăzi, Continental România este cel mai mare angajator privat din ţară cu aproape 20 de mii de angajaţi în Timişoara, Cluj, Sibiu şi Iaşi.

Andrei este manager pentru tot ce înseamnă inovaţia grupului în ţara noastră.

Manager Inovaţie Continental România: "Suntem cel mai important hub de cercetare dezvoltare al Continental de pe glob, care combina tehnologii din diverse departamente, în special proiectele de inovaţie pentru automotive din viitor, tehnologii care detectează mediul ambiental prin radar, camera de diverse forme sau camera stereo care ne da şi adâncimea, camera care au un unghi foarte mare şi sunt amplasate în jurul maşinii, sau radare la distanţă lungă care ne permit să identificăm obstacole pe autostradă şi avem distanţă destul de mare".

Continental România are la această oră angajaţi peste 6000 de ingineri, iar planurile companiei nu se opresc aici.

Evoluţia forţei de muncă este ingrijoratore în România, noi suntem ţară care a pierdut cea mai mare populaţie activa pe timp de pace, după Siria. Peste 4 milioane de romani au părăsit ţara în ultimii ani, iar asta se simte în primul rând în economie.

La Reşita, primarul de acolo a venit cu soluţii pentru companiile care vor să investească în zonă. A promovat scoala duala după un model german implementat la Braşov prin care oferă copiilor din satele din jur masă, casa şi o bursă.

Robert Chelariu este în conducerea unei firme care produce maşini de sortat deşeuri pentru industria de reciclare.

Există însă în România companii care ţin pasul cu tehnologiile inovatoare pe plan mondial. Ne întoarcem la Timişoara. Adrian Val Harea este şeful departamentului de inginerie electronică din Continental.

Succesul înregistrat de Continental este un model în piaţa românească şi asta se datorează strategiei bine puse la punct, cu o rigoare care lasa loc creativităţii şi inovaţiei şi mai puţin strategiilor guvernamentale.

Calitatea vieţii romanilor pare că este lăsată doar în fluturaşii electorali sau în discursurile populiste.

Ruxandra Burdescu este singurul roman care a condus misiuni ale Băncii Mondiale în America Latină: "Un raport al Băncii Mondiale spune că 65 la sută din elevii din şcoala primară, deci 6 din 10, nu vor lucra într-o slujbă care astăzi să existe. Şi această discuţie mi se pare mâna în mână cu discuţia despre avansurile tehnologice".

Am moştenit o infrastructură industrială de care ne-am bătut joc, avem resurse minerale şi energetice pe care le exploatăm prost sau deloc, iar cea mai importantă resursa economică a României, capitalul uman e neglijat.

La o sută de ani de Românie modernă putem realiza că lumea se mişca cu rapiditate şi că singura valoare de care putem beneficia suntem noi, românii.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu