Singurele spitale cu șanse reale de digitalizare sunt la Fălticeni și Baia Mare. La Timișoara, „e ca pe Enterprise”
Digitalizare din pix, partea a III-a. 23 de milioane de euro. Aceasta este suma alocată de Uniunea Europeană pentru ca 18 secţii de terapie intensivă să se digitalizeze.
Medicii şi asistentele scăpau de scrisul zecilor de foi cu pixul, şi câştigau acest timp la patul bolnavului. Deşi raportat ca implementat, sistemul e departe de a fi operaţional.
Primele semne de digitalizare ar fi trebuit să le vedem aici, la Spitalul Județean Pitești. În 2010 a fost implementat un proiect cu fonduri europene prin care pacienții puteau să-și afle istoricul medical pe baza unui cod pe care îl primeau la externare pe perioada monitorizării. A funcționat, însă astăzi acest lucru nu mai este posibil. Același proiect a fost implementat în Călărași, Buzău și la spitalul din Brad. De asemenea, proiectul a fost partea unei investigații făcute de OLAF în România pentru că existau suspiciuni de fraudă.
Ne întoarcem în 2010 când guvernul era controlat de PDL. Ministrul Finanţelor este Sebastian Vlădescu, fost antreprenor în domeniul IT. În 2000 a înfiinţat firma Romanian Soft Company alături de trei asociaţi. Cinci ani mai târziu ajunge ministru de Finanţe, iar în acţionariat intră soţia lui. Compania dezvolta unul dintre primele softuri medicale pe care îl vinde spitalelor din România. Ministerul Comunicaţilor condus de Gabriel Sandu, condamnat în primă instanţă în dosarul Microsoft pentru că ar fi luat mită, punea la bătaie o finanţare europeană de 3,2 milioane de euro, avea să fie accesata pentru pilotarea dosarului electronic în cele patru judeţe. Cornelia Dinculescu este director de îngrijiri la Judeţeanul din Piteşti şi îşi aminteşte acest proiect.
Reporter: Era interconectarea județeană...
Cornelia Dinculescu, director de îngrijiri: „Exact! Să facă interconectarea județeană și noi am reușit, cumva, în sensul că la momentul la care pleca pacientul primea un cod și putea să-l acceseze. Numa' că oamenii....”
Informatizarea lui Vlădescu
Spitalului i-au fost livrate 108 calculatoare şi şase laptopuri. Din 2007, spitalul cumpărase cu aproape 20.000 de lei softul produs de firma înfiinţată de Vlădescu. Trei ani mai târziu cumpărau acelaşi produs într-o formă actualizată, conform directorului de IT al spitalului, doar că suma e de 20 de ori mai mare. Conform unul raport făcut de Expert Forum, care citează site-ul România Curată, aceste patru licitaţii au fost atribuite cu dedicaţie, iar un control al Oficiului European Antifraudă avea să scoată la iveală mai multe nereguli printre care preţuri umflate şi caiet de sarcini scris ca să câştige firma lui Sebastian Ghiţă, care a implementat proiectul cu cea fondată de ministrul de finanţe de la acea vreme, Sebastian Vlădescu.
Acesta se află azi în puşcărie după ce a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită într-un dosar de corupție legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată București–Constanța.
La Piteşti sunt aduse 108 calculatoare şi şase laptopuri. Se mai fac achiziţii de licenţe şi soluţii de securitate sotfware, iar la final pacienţii celor patru spitale din judeţ puteau să aibă acces la dosarul lor medical.
Adică nici un cont n-a fost creat de pacienţii judeţului Argeş, care ar fi trebuit să fie pionieri în folosirea dosarului pacientului.
Azi, noul manager al spitalului speră să reia procedurile după digitalizarea spitalului prin lista celor 200 ce au primit finanţare.
Adrian Dumbravă, managerul Spitalului județean Pitești: „800.000 EUR. Păi acum se face un caiet de sarcini, lucrăm la el. Bază tehnică, adică laptopuri și tot ce vorbim, calculatoare. Un sistem pentru că în afară de o clădire, asta de care a spus. Mai avem un ambulatoriu nou l-am recepționat acum”
Cât priveşte licitaţia digitalizare, n-a fost lansată din cauza birocraţiei. Ministerul a semnat contractele de finanţare cu 70% dintre cele 200 de spitale între septembrie şi noiembrie anul trecut, deşi PNRR era aprobat din 2021. Apelul de proiecte şi selecţia s-au făcut târziu, iar cei care suferă sunt tot pacienţii care vor pierde facilităţile PNRR. În plus, în România spitalele folosesc softurile create de cinci companii. În loc să creeze un pachet la nivel centralizat pentru toate, ministerul a decis să pună în cârca fiecăruia şi să decidă ce va cumpăra. Nu se ştie cum se vor armoniza în ipoteza în care vreodată sistemul sanitar se va digitaliza.
Bogdan Ivănel: „Noi, când discutam cu Ministerul Sănătății în momentul în care se scria PNRR-ul și ne-au cerut opinia și se treziseră cu 400 de milioane, cu care nu știau exact ce să facă. Noi le-am spus atunci, și sută la sută pe bună credință, că cu 200 de milioane de euro folosiți cu cap se poate digitaliza sistemul de sănătate din România de la A la Z. De exemplu, mare parte din banii ăștia folosiți aiurea vine din nerespectarea unui principiu foarte simplu, dacă avem o nevoie repetitivă, trebuie să acoperim o singură dată. De ce să cumpărăm de 200 de ori același lucru? De ce să cumpărăm de 300 de ori același lucru? Hai să construim o dată și să-l folosească 200 de spitale. Avem 200 de spitale în România, majoritatea au aceleași nevoi au nevoie de un sistem de management de pacienți, au nevoie de niște sisteme de management.”
Singurele unităţi care au şanse reale să fie digitalizate sunt Municipalul din Fălticeni şi Judeţeanul din Baia Mare, care au urcat proiectul în SEAP în aprilie, respectiv august înainte de semnarea contractului. Pe ultimele două ministerul le raportează că fiind finalizate, aşa că ne-am dus la cel din Baia Mare să vedem cum funcţionează noua platformă.
Lucian Bogdan, director medical la Spitalul Județean Baia Mare: „Sistemul de programare online poate să-şi aleagă medicul.”
Deja funcţionează sistemul de programare online, iar întregul sistem va deveni operaţional în septembrie când se şi închide proiectul. Cine nu implementează până atunci pierde banii. Având în vedere că restul de 200 de spitale nici măcar n-au lansat licitaţiile, riscul să pierdem sute de milioane de euro este uriaş. Conform datelor raportate periodic de Ministerul Fondurilor Europene, acest proiect are o rată de absorbție a fondurilor de zero la sută. Pentru digitalizarea DSP-urilor s-au atras 0,62% din zecile de milioane de euro alocate prin PNRR. I-am cerut un interviu ministrului Sănătăţii Alexandru Rafila, dar a ignorat solicitarea, aşa că ne-am dus să-l aşteptăm la un eveniment unde avea de ţinut un discurs.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Una este nivelul de absorbţie a banilor şi alta de implementarea proiectelor”
Fix despre nivelul de absorbție al fondurilor e vorba, pentru că cel mai probabil le vom pierde. 2,4 miliarde de euro alocate Sănătăţii sunt încă neabsorbite deşi termenul de implementare pentru digitalizare e septembrie anul acesta, iar cel pentru infrastructură al doilea trimestru al anului viitor. Pentru cele 19 spitale noi sau reabilitate s-a alocat un miliard de euro, dar au fost atrase doar 14 procente din sumă.
Un alt mare proiect funcţionează azi cu sincope deşi ar fi trebuit să fie deja operaţional. Pentru digitalizarea secțiilor ATI, Ministerul Sănătăţii a primit, în 2021, 23 de milioane de euro, nerambursabili. Sistemul trebuia să eficientizeze monitorizarea pacienților și să reducă erorile, înregistrând automat datele în unitatea centrală a ministerului.
Tăcere la Spitalul Pantelimon
Dacă ministrul susţine că a fost implementat în decembrie 2023 şi ar fi trebuit să fie funcţional, în scandalul de la Sfântul Pantelimon, când două doctoriţe au fost acuzate că au ucis 17 pacienţi pentru că nu le-au administrat noradrenalina care reglează tensiunea arterială, ar fi trebuit să existe un răspuns imediat. Denunţul a fost făcut de directoarea de îngrijiri medicale la sesizarea unei asistente.
Directoarea de îngrijiri medicale: „Nu am voie să vorbesc”.
În spital s-a făcut atunci o anchetă, iar ministrul Sănătăţii a mers la spital în control. Nimeni n-a spus însă nimic despre sistemul informatic ce-ar fi trebuit să înregistreze automat tratamentul administrat.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Nu e nicio problemă”
Patru luni mai târziu, două doctorițe au fost acuzate de omor calificat și o asistentă de mărturie mincinoasă. Inițial, un judecător le-a arestat, invocând discrepanțe în fișe, dar o instanță superioară le-a eliberat, iar procurorii merg cu ancheta mai departe şi administrează noi probe.
Am cerut actualei conduceri a Spitalului Sfântul Pantelimon informaţii despre funcţionarea sistemului informatic în secţia de terapie intensivă în lunile în care cele două doctoriţe au fost acuzate că n-au administrat tratamentul potrivit şi am aflat că echipamentele erau instalate, dar nu funcţionau pentru că injectomatele nu erau compatibile cu noile echipamente. Din cauza scandalurilor din ultimele luni, actualul manager interimar nu a dorit să ne acorde un interviu, dar ne-a precizat că nici acum nu e funcţional în secţia de terapie intensivă care e în reorganizare.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Se face digitalizarea secţiilor, va fi operaţionalizată până la sfârşitul acestui an.”
Ăsta declara ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, în august 2024, fiind convins că secţiile de terapie intensivă vor fi digitalizate până în luna decembrie a anului trecut, lucru care nu s-a întâmplat.
La Iaşi, doua spitale au fost selectate de minister: Spitalul de Urgenţă Sfântul Spiridon şi cel de Oncologie. La primul au fost aduse echipamentele, dar nu sunt operaţionale
Mirela Grosu, managerul Institutului regional de Oncologie Iași: „Au fost instalate toate echipamentele. Softul este funcțional, calculatoarele funcționează, el poate fi vizualizat, doar că nu preia date și informații, nu preia parametrii vitali de la echipamentele medicale. Din cauză că, cablurile de transfer de date între echipamentul medical și echipamentul informatic-calculator nu sunt compatibile”.
La Spitalul de Urgenţă din Iaşi au fost aduse echipamentele cumpărate de minister, dar nu sunt funcţionale decât în sălile de operaţii.
Dr. Mihaela Blaj, sefa secției ATI: „Practic, ce vedem aici, cum funcționează acest program, este un echipament care permite înregistrarea parametrilor funcționali în timpul intervenției chirurgicale, tensiunea arterială, pulsul. Și sunt înmagazinate în acest dispozitiv, astfel încât o să avem foaia pacientului.
Reporter: Dar transmite date, adică sistemul informatic al spitalului transmite în sistemul ministerului, nu?
Dr. Mihaela Blaj, sefa secției ATI: „Încă nu, încă nu am ajuns.”
Dr. Diana Cimpoeșu, purtătoarea de cuvânt a Spitalului de Urgență Iași: „A urmat mai multe etape, s-au primit echipamentele, ele sunt instalate, au fost etape de instruire a personalului și atât medici, cât și asistenți din clinica de anestezie, terapie intensivă, au fost instruiți, iar acum este o fază de implementare, o fază în care trebuie realizate conexiunile între monitoare, injectomate, ventilatoare și sistemul informatic al spitalului.”
Alexandru Rafila: „Este funcţional dar nu e operaţional”
La Institutul Oncologic Cluj funcţionează, dar sistemul e dublat încă de fişele scrise care sunt arhivate ca documente medico-legale.
Reporter: De aceea înțeleg că e un lucru foarte bun acest sistem, doar că nu ar funcționa cum ar trebui, nu?
Ana Maria Luca, șefa secției ATI la Institutul Oncologic Cluj: „Da, așa este, noi ne dorim să funcționeze câțiva ani și ne dorim ca în câțiva ani să putem renunța la partea scrisă, la cea fizică. Pentru noi este o muncă în plus, este într-adevăr mai ușor să introduci niște date în format digital, decât să le scrii. Da, așa este, să le accesezi fiecare.”
Am trimis solicitări şi către restul spitalelor ca să aflăm în ce măsură funcţionează sistemul: la Constanța şi Bagdasar-Arseni medicii susţin că-l folosesc, însă la Târgu Mureş, la Universitar, e parţial funcţional, încă se lucrează la conectarea aparaturii, la fel şi la Institutul Inimii din Cluj sau la Institutul de Gastroenteorologie din acelaşi judeţ. Nu este operaţional încă la Târgu Mureş sau la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Cluj.
Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Este funcţional dar nu e operaţional, se face instruirea cadrelor”
Instruirea cadrelor s-a făcut deja, dacă ar fi să dăm crezare unui răspuns oficial primit chiar de la ministerul pe care îl conduce.
Deşi a primit fonduri europene în 2021, proiectul a fost scos la licitaţie în noiembrie 2022 şi adjudecat şase luni mai târziu, în mai 2023. Conform unui răspuns oficial al Ministerului Sănătății, în alte şase luni era deja implementat şi închis. Doar că, per total, e departe de a fi operaţional.
Bogdan Ivănel: „România a avut foarte multe rateuri în zona de digitalizare, sisteme anunțate cu surle și trâmbițe, tăiată panglica și după aia intri pe site și pică, nu merge, nu funcționează, funcționează prost, alea au fost sisteme făcute pe colț de masă și făcute cu bani mulți, dar în timp puțin și cu oameni fără experiență, și le avem la toate nivelurile.”
Ca să vedem cum ar fi trebuit să funcţioneze sistemul în cele 18 secţii de terapie intensivă mergem la Timişoara. Profesorul Dorel Săndesc este managerul spitalului judeţean şi a pornit proiectul în paralel cu Ministerul Sănătăţii pe o altă axă de finanţare.
Dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara: „Dar noi am creat acest proiect al nostru în pandemie, când prin Ministerul Fondurilor Europene s-a inclus în finanțarea care a fost numeroasă în acea perioadă pentru zona medicală, și pentru ATI în special. Noi am propus să existe și semne de digitalizare, nu doar echipamente, ventilatoare, 4 ani jumate orice ţară. Și existând un ghid, această prevedere, noi am aplicat acolo cu acest proiect și câștigând l-a implementat proiectul care prevede cele 19 sau 71, exact ce au mai rămas”.
Casa Austria, un corp extern al Judeţeanului construit cu ajutorul austriecilor în 2003. La intrare ne întâmpină un mesaj, iar sigla spitalului este Anestezia ROCKS. Aici ajung cazurile grave, victimele accidentelor de circulaţie. Şefa ATI ne primeşte cu bucuria cu care face turul secţiei tuturor vizitatorilor care în ultimii ani s-au înmulţit.
Dr. Alina Gizea, medic primar ATI: „Suntem aproape ca Enterprise, vedem toate valorile din aparate ...”
Alexandru Jianu, asistent ATI: „Digitalizarea e un punct forte că nu trebuie să mai spunem absolut nimic, comunicarea între mine ca și asistent cu medicii, iar la fel nu trebuie să stau să strigăm după ei să le dăm foile, să le spune, poți să le schimbi. Deci și accesul la datele pacientului, analize de laborator, investigații. Plus că avem mai mult timp pentru pacient. Doar administram medicamentele ce le prescriu ei în task-uri, le zic exact cum se administrează, exact absolut tot ce trebuie. Aveam de completat tensiuni de trecut, medicație încercuită pe foi, absolut tot.”
Pentru cei detubati se pune muzică sau pot privi filme. Unul dintre pacienţi face exerciţii de mobilizare.
Recent au instalat un echipament prin care pot urmări pe mobil semnele vitale ale pacientului aflat în sala de operaţie
Dr. Anita Breazu, medic rezident ATI: „Aici avem primul sistem din România care ne permite să urmărim live direct din sala de operație ce se întâmplă cu pacienții noștri. Este în același timp la îndemână, exact pe telefonul mobil, în timp ce ne deplasăm din sală putem să observăm direct pe ecranul telefonului funcțiile vitale ale pacientului nostru. Dacă avem o urgență în terapie, dacă este vreo problemă, trebuie să ieșim pentru scurt timp din sală.”
Ca secţia de terapie intensivă din Timișoara ar fi trebuit să arate tot sistemul sanitar. Aparatele şi softurile ar fi trebuit să le dea tuturor timp să stea lângă şi cu pacienţii. PNRR ar fi resuscitat sistemul, dacă cei care îl conduc ar fi fost în stare să scrie proiecte, să le scoată la licitaţie şi, în final, să le implementeze. Pentru digitalizare trenul pare pierdut. ŞI odată cu el şi speranţele noastre ca sistemul sanitar se face bine.
Sursa: Pro TV
Etichete: timisoara, digitalizare, informatizare, spitale,
Dată publicare:
06-04-2025 18:50
