Șapte din zece români susțin digitalizarea în școli. Studiul arată că tehnologia poate transforma educația
Şapte din 10 români consideră benefică utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în şcoli, arată un studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute, think-tank care are drept misiune accelerarea digitalizarii României, lansat luni.
Cercetarea semnalează că românii sunt, în majoritate, deschişi faţă de integrarea tehnologiei în şcoli şi văd în digitalizare o şansă pentru creşterea calităţii educaţiei, dar evidenţiază şi un set de bariere semnificative care îngreunează procesul.
Nivelul de digitalizare perceput
La nivel general, percepţia românilor asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă - 70% o consideră un lucru bun în 2025, în creştere faţă de 63% în 2024, potrivit studiului.
Românii consideră că ţara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în uşoară creştere faţă de 2024. Calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private sunt pilonii cei mai bine evaluaţi (4/5 şi respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituţiilor statului şi nivelul general al cunoştinţelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).
Analiza pe segmente arată că tinerii din Generaţia Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generaţiile mature; după gradul de urbanizare, oraşele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureştiul este sub medie, cu 3,3/5.
Elevii sunt consideraţi cei mai bine pregătiţi din punct de vedere digital (3,9/5), urmaţi de profesori (3,7/5), în timp ce părinţii sunt percepuţi ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5), potrivit studiului.
Totodată, în România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenţi se încadrează în categoria utilizatorilor susţinuţi (cel puţin 3 ore zilnic).
Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone şi tabletă.
Studiul arată că percepţia generală asupra şcolii este modestă: nota medie acordată este de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Astfel, 74% dintre români îi acordă note între 5 şi 8, doar 14% oferă scoruri de 9-10, iar 12% o evaluează sub 5.
Principala caracteristică a şcolii de azi este legată de învăţarea prin memorare şi pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitaţi, iar nevoia de a dezvolta abilităţi digitale, muncă în echipă şi comunicare devine tot mai accentuată, potrivit studiului.
Viitorul educaţiei este digital
Până în 2030, respondenţii se aşteaptă ca şcoala să îşi schimbe radical metodele de învăţare. Flexibilitatea programei şi adaptarea conţinutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esenţiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiţionale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învăţare vor deveni mai flexibile şi interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale şi realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie - o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăţa şi profesorii vor preda.
61% dintre români cred că viitorul educaţiei va fi mai degrabă digitalizat decât clasic, potrivit studiului.
Românii privesc cu optimism o creştere a utilizării tehnologiei digitale în şcoli: 72% cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. Totodată, 70% susţin obligativitatea platformelor digitale pentru teme şi evaluări.
Studiul evidenţiază o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea şcolilor. Printre cele mai menţionate se numără: dependenţa de dispozitive (35%), elevii distraşi de obiectivele educaţionale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacţiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinţi (28%), precum şi lipsa de pregătire a profesorilor (27%). O barieră importantă este şi îngrijorarea legată de siguranţa copiilor în mediul digital - cyberbullying şi furt de date personale.
Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) consideră că ministrul Educaţiei ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele şcolare (38%) şi unităţile de învăţământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanţi, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influenţă percepută mult mai redusă.
Românii privesc inteligenţa artificială ca pe o oportunitate în educaţie. Printre beneficiile menţionate se află: alternative mai ieftine la meditaţii (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) şi aplicaţii gamificate pentru învăţare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale şi simulările virtuale pentru concepte complexe.
Studiul „Digitalizarea sistemului de educaţie în România" a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute în august 2025, pe un eşantion de 1.500 de respondenţi cu vârste între 18 şi 60 de ani. Datele au fost colectate online şi au fost comparate cu rezultatele ediţiei anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeaşi populaţie-ţintă.
Etichete: digitalizare, educație,
