România ratează digitalizarea în sănătate. 40% nu au infrastructura IT minimă, doar 30% cer bani din PNRR pentru modernizare
Digitalizarea rămâne o perspectivă îndepărtată în sistemul medical românesc. Peste 40% dintre spitalele de stat nu dispun de infrastructura minimă și doar 30% au depus proiecte pentru digitalizare cu bani din PNRR.
Sistemul de sănătate din România pare că pierde „trenul digitalizării”, magnitudinea problemelor fiind vizibilă atât în ceea ce privește infrastructura actuală, doar 40% dintre unitățile medicale au infrastructura minimă, calculatoarea, servere sau conexiuni securizate. În plus, doar 30% dintre acestea au depus proiecte pentru digitalizarea activității cu fonduri PNRR, arată o analiză făcută de Horváth.
Problemele sistemului de stat sun vizibile nu doar prin simpla analiză a acestor cifre, ci și prin compararea lor cu cele din sistemul privat. Astfel, Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este activ pentru aproximativ 17 milioane de pacienți, însă doar 30% dintre mediciii care lucrează în sistemul public de sănătate îl utilizează constant. Spre comparație, peste 70% dintre spitalele și clinicile private de top din România au deja implementate platforme digitale, soluții de telemedicină și sisteme moderne de management al pacienților.
Una dintre principalele bariere este lipsa infrastructurii: peste 40% dintre spitalele publice nu au echipamente sau sisteme IT adecvate. În plus, competențele digitale limitate ale personalului medical constituie o provocare majoră, România situându-se sub media europeană în clasamentul DESI (Digital Economy and Society Index) din 2023.
Miliarde de euro prin PNRR pentru digitalizarea Sănătății
Prin PNRR, România beneficiază de peste 2,4 miliarde de euro pentru reformarea sistemului sanitar, dintre care o sumă semnificativă este destinată digitalizării. Cu toate acestea, doar o treime dintre spitalele publice au aplicat pentru aceste fonduri. Principalele obstacole identificate sunt: birocrația; lipsa de personal specializat; și dificultățile în elaborarea unor proiecte eligibile.
„Există finanțare, tehnologii testate și exemple internaționale de bună practică. Ceea ce lipsește adesea este capacitatea de a integra toate acestea într-un proiect coerent și sustenabil. Aici putem contribui direct – cu expertiză, metodologie și soluții adaptate contextului românesc. Nu vorbim doar despre implementarea de tehnologii, ci despre obținerea unor rezultate concrete: reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea experienței pacientului”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Beneficiile digitalizării, conform acestei analize, sunt:
• Automatizarea proceselor (RPA) poate reduce timpul alocat activităților administrative cu până la 50%;
• Aplicațiile de inteligență artificială pot îmbunătăți acuratețea diagnosticelor cu 20–30% și pot reduce timpul de procesare a imaginilor medicale cu până la 40%;
• Telemedicina poate reduce cu până la 25% numărul vizitelor fizice inutile.
Cu o vastă experiență internațională în proiecte de eHealth și transformare digitală, Horváth oferă expertiză completă în atragerea fondurilor europene, definirea arhitecturilor IT performante și implementarea de soluții digitale scalabile – cu impact real asupra eficienței spitalelor și calității serviciilor pentru pacienți.
