În 2026, România trece din nou la ora de vară, ceea ce înseamnă că ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Schimbarea afectează programul zilnic și ritmul biologic.
Ajustarea orei, aplicată în majoritatea țărilor europene, influențează nu doar programul zilnic, ci și transportul, activitățile economice și obiceiurile oamenilor. În 2026, trecerea la ora de vară va avea loc la o dată precisă.
Ora de vară. Când se schimbă ora în 2026
Noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00, marcând începutul oficial al perioadei de vară.
Trecerea la ora de vară este o ajustare sezonieră a timpului oficial, menită să alinieze ceasul la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne neschimbată, după modificare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, în timp ce nopțile par mai scurte.
Practicată sub denumirile de „ora de vară” și „ora de iarnă”, schimbarea orei urmărește sincronizarea activităților umane cu lumina naturală. Această ajustare sezonieră are efecte economice, sociale și energetice, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor și la adaptarea ritmului cotidian la ciclul natural al zilei.
Când s-a schimbat pentru prima dată ora
Ideea ajustării orei în funcție de anotimp a fost propusă pentru prima dată în 1784 de Benjamin Franklin, care a observat că folosirea mai eficientă a luminii naturale ar putea reduce consumul de lumânări și ulei pentru lămpi. Totuși, sugestia sa a rămas teoretică timp de mai bine de un secol.
Implementarea practică a orei de vară a avut loc abia în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost prima țară care a adoptat oficial această măsură în 1916, urmată rapid de Regatul Unit și alte state europene, cu scopul principal de a economisi energie prin reducerea nevoii de iluminat artificial. După încheierea războiului, multe țări au renunțat temporar la acest sistem, reintroducându-l în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cum se aplică în 2026
Astăzi, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, dar regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda sau Turcia, au renunțat complet la această practică.
De ce se schimbă ora de vară
Principalul motiv pentru ora de vară este folosirea mai eficientă a luminii naturale. Mutarea ceasurilor înainte oferă mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat. Totuși, eficiența acestei economii este astăzi discutabilă, având în vedere apariția tehnologiilor moderne, precum becurile LED și electrocasnicele eficiente energetic.
Un alt avantaj este legat de sănătate și starea de spirit. Expunerea prelungită la lumină naturală poate crește nivelul de vitamina D și poate diminua riscul depresiei sezoniere.
De asemenea, studiile arată că accidentele rutiere tind să scadă în perioadele cu mai multă lumină naturală seara, datorită vizibilității mai bune.
Nu în ultimul rând, ora de vară stimulează activitățile în aer liber. Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp în natură, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când zilele par mai lungi și mai luminoase.
Diferența dintre ora de vară și ora de iarnă
Trecerea la ora de iarnă și cea la ora de vară reprezintă două momente distincte, dar complementare, în calendarul anual al timpului oficial. Deși mulți folosesc termenii fără să facă diferența, esența lor constă în modul în care ceasurile sunt ajustate pentru a valorifica lumina naturală în funcție de sezon.
Ora de vară presupune mutarea ceasurilor cu o oră înainte, ceea ce oferă mai multă lumină seara și face ca zilele să pară mai lungi. Această schimbare este aplicată, în majoritatea țărilor europene, primăvara, pentru a sincroniza activitățile umane cu perioada de lumină naturală și a economisi energie. În schimb, ora de iarnă presupune revenirea ceasurilor la timpul standard, cu o oră înapoi, reducând lumina seara, dar aliniind ritmul cotidian la zilele mai scurte din sezonul rece.
Practic, ora de iarnă marchează sfârșitul perioadei de vară și revenirea la fusul orar normal, astfel încât diminețile devin mai luminoase, iar seara se întunecă mai repede. Această alternanță are efecte concrete asupra programului zilnic, sănătății și obiceiurilor oamenilor, influențând somnul, activitățile în aer liber și consumul de energie.
Diferența principală dintre ora de vară și ora de iarnă nu constă doar în un ceas înainte sau înapoi, ci în modul în care societatea își ajustează ritmul de viață în raport cu ciclul natural al luminii. Este o adaptare sezonieră, menită să maximizeze confortul și eficiența.
Ora de iarnă
Ora de iarnă reprezintă revenirea la timpul standard, opusă orei de vară, și are rolul de a sincroniza activitățile cotidiene cu lumina naturală a dimineții. În România, în 2025, ajustarea a avut loc în noaptea dintre 25 și 26 octombrie, când ceasurile s-au dat înapoi de la 04:00 la 03:00. Măsura a fost aplicată uniform în toate statele membre UE pentru a menține coerența transporturilor, comunicațiilor și activităților internaționale.
Schimbarea orei a influențat ritmul circadian: diminețile mai luminoase au fost benefice pentru mulți, dar serile mai întunecate au redus energia și au afectat somnul. Unele persoane au resimțit oboseală, dificultăți de concentrare sau schimbări de dispoziție, iar accidentele rutiere au crescut ușor în primele zile. Adaptarea a fost mai ușoară prin ajustarea treptată a somnului, expunerea la lumină naturală dimineața și menținerea unei rutine regulate.
Trecerea la ora de vară crește riscul de infarct și AVC
Trecerea la ora de vară poate afecta temporar starea de sănătate, crescând riscul de irascibilitate, accidente cardiovasculare și tulburări de somn, avertizează medicii. În noaptea de 28 spre 29 martie, ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00. Orarul de vară se menține până în ultima duminică a lunii octombrie.
Potrivit dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie la SJU Buzău, trecerea la ora de vară poate fi mai dificilă pentru persoanele care dorm mai târziu, precum adolescenții, deoarece organismul este forțat să se trezească mai devreme. „Impactul este asemănător cu privarea de somn: crește oboseala, nervozitatea și riscul de infarct sau accident vascular, iar acomodarea durează între una și trei săptămâni”, explică medicul.
Pentru a face trecerea mai ușoară, specialiștii recomandă un antrenament gradual: cu două săptămâni înainte, reducerea somnului zilnic cu 5–10 minute pentru a evita șocul de 60 de minute. Alte măsuri utile includ:
- evitarea consumului de cafea și energizante după ora 12:00,
- evitarea somnului de după-amiază,
- mese ușoare seara,
- expunere la lumina naturală dimineața pentru reglarea melatoninei.
Trecerea la ora de vară poate fi problematică mai ales pentru pacienții cu tulburări de somn, precum apneea de somn sau somnolența diurnă. Aceștia pot resimți mai intens oboseala și somnolența, accentuate de trezirea cu o oră mai devreme.
România a semnat Convenția fusurilor orare în 1979, iar din 1997, prin Ordonanța nr. 20, ora de vară este aplicată de la ultima duminică din martie până la ultima duminică din octombrie, decalând ceasurile cu o oră înainte în martie și înapoi în octombrie.
Curiozități surprinzătoare despre trecerea la ora de vară
În fiecare primăvară, milioane de oameni își dau ceasurile înainte cu o oră, marcând trecerea la ora de vară. Deși pare un gest banal, această schimbare are o istorie fascinantă și numeroase efecte asupra vieții cotidiene.
Conceptul de oră de vară a fost propus pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784, însă ideea a fost implementată oficial abia în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil. Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au adoptat acest sistem în 1916, urmate rapid de alte state europene.
Un fapt mai puțin cunoscut este că nu toate țările folosesc ora de vară. De exemplu, Japonia, India și majoritatea statelor din Africa nu aplică această schimbare, considerând că beneficiile nu sunt semnificative. În Uniunea Europeană, inclusiv în România, ora de vară începe în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie.
De-a lungul timpului, specialiștii au dezbătut intens avantajele și dezavantajele acestei practici. Deși inițial scopul era economisirea energiei, studii recente arată că economiile sunt minime în contextul consumului modern. În schimb, efectele asupra sănătății sunt mai evidente: pierderea unei ore de somn poate afecta concentrarea, productivitatea și chiar crește riscul de accidente rutiere în zilele imediat următoare schimbării.
În unele regiuni, ora de vară nu se schimbă la aceeași dată, ceea ce creează confuzii în transporturi și afaceri internaționale. De asemenea, în SUA, statul Arizona (cu excepția unei regiuni) nu adoptă ora de vară.
În prezent, discuțiile privind eliminarea orei de vară sunt tot mai frecvente, inclusiv la nivel european. Chiar dacă viitorul acestei practici rămâne incert, ora de vară continuă să fie un fenomen global care ne influențează rutina mai mult decât am crede.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Articol recomandat de sport.ro
