Ora de vară 2026. Cum și când se schimbă ora în România. Data exactă și reguli pentru schimbarea orei

ora de vara
Shutterstock

În 2026, România trece din nou la ora de vară, ceea ce înseamnă că ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Schimbarea afectează programul zilnic și ritmul biologic.

Ajustarea orei, aplicată în majoritatea țărilor europene, influențează nu doar programul zilnic, ci și transportul, activitățile economice și obiceiurile oamenilor. În 2026, trecerea la ora de vară va avea loc la o dată precisă.

Ora de vară. Când se schimbă ora în 2026

Noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00, marcând începutul oficial al perioadei de vară.

Trecerea la ora de vară este o ajustare sezonieră a timpului oficial, menită să alinieze ceasul la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne neschimbată, după modificare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, în timp ce nopțile par mai scurte.

Practicată sub denumirile de „ora de vară” și „ora de iarnă”, schimbarea orei urmărește sincronizarea activităților umane cu lumina naturală. Această ajustare sezonieră are efecte economice, sociale și energetice, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor și la adaptarea ritmului cotidian la ciclul natural al zilei.

Citește și
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

Când s-a schimbat pentru prima dată ora

Ideea ajustării orei în funcție de anotimp a fost propusă pentru prima dată în 1784 de Benjamin Franklin, care a observat că folosirea mai eficientă a luminii naturale ar putea reduce consumul de lumânări și ulei pentru lămpi. Totuși, sugestia sa a rămas teoretică timp de mai bine de un secol.

Implementarea practică a orei de vară a avut loc abia în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost prima țară care a adoptat oficial această măsură în 1916, urmată rapid de Regatul Unit și alte state europene, cu scopul principal de a economisi energie prin reducerea nevoii de iluminat artificial. După încheierea războiului, multe țări au renunțat temporar la acest sistem, reintroducându-l în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cum se aplică în 2026

Astăzi, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, dar regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda sau Turcia, au renunțat complet la această practică.

De ce se schimbă ora de vară

Principalul motiv pentru ora de vară este folosirea mai eficientă a luminii naturale. Mutarea ceasurilor înainte oferă mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat. Totuși, eficiența acestei economii este astăzi discutabilă, având în vedere apariția tehnologiilor moderne, precum becurile LED și electrocasnicele eficiente energetic.

Un alt avantaj este legat de sănătate și starea de spirit. Expunerea prelungită la lumină naturală poate crește nivelul de vitamina D și poate diminua riscul depresiei sezoniere.

De asemenea, studiile arată că accidentele rutiere tind să scadă în perioadele cu mai multă lumină naturală seara, datorită vizibilității mai bune.

Nu în ultimul rând, ora de vară stimulează activitățile în aer liber. Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp în natură, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când zilele par mai lungi și mai luminoase.

Diferența dintre ora de vară și ora de iarnă

Trecerea la ora de iarnă și cea la ora de vară reprezintă două momente distincte, dar complementare, în calendarul anual al timpului oficial. Deși mulți folosesc termenii fără să facă diferența, esența lor constă în modul în care ceasurile sunt ajustate pentru a valorifica lumina naturală în funcție de sezon.

Ora de vară presupune mutarea ceasurilor cu o oră înainte, ceea ce oferă mai multă lumină seara și face ca zilele să pară mai lungi. Această schimbare este aplicată, în majoritatea țărilor europene, primăvara, pentru a sincroniza activitățile umane cu perioada de lumină naturală și a economisi energie. În schimb, ora de iarnă presupune revenirea ceasurilor la timpul standard, cu o oră înapoi, reducând lumina seara, dar aliniind ritmul cotidian la zilele mai scurte din sezonul rece.

Practic, ora de iarnă marchează sfârșitul perioadei de vară și revenirea la fusul orar normal, astfel încât diminețile devin mai luminoase, iar seara se întunecă mai repede. Această alternanță are efecte concrete asupra programului zilnic, sănătății și obiceiurilor oamenilor, influențând somnul, activitățile în aer liber și consumul de energie.

Diferența principală dintre ora de vară și ora de iarnă nu constă doar în un ceas înainte sau înapoi, ci în modul în care societatea își ajustează ritmul de viață în raport cu ciclul natural al luminii. Este o adaptare sezonieră, menită să maximizeze confortul și eficiența.

Ora de iarnă

Ora de iarnă reprezintă revenirea la timpul standard, opusă orei de vară, și are rolul de a sincroniza activitățile cotidiene cu lumina naturală a dimineții. În România, în 2025, ajustarea a avut loc în noaptea dintre 25 și 26 octombrie, când ceasurile s-au dat înapoi de la 04:00 la 03:00. Măsura a fost aplicată uniform în toate statele membre UE pentru a menține coerența transporturilor, comunicațiilor și activităților internaționale.

Schimbarea orei a influențat ritmul circadian: diminețile mai luminoase au fost benefice pentru mulți, dar serile mai întunecate au redus energia și au afectat somnul. Unele persoane au resimțit oboseală, dificultăți de concentrare sau schimbări de dispoziție, iar accidentele rutiere au crescut ușor în primele zile. Adaptarea a fost mai ușoară prin ajustarea treptată a somnului, expunerea la lumină naturală dimineața și menținerea unei rutine regulate.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută
O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

O eclipsă rară va crea un „Inel de Foc” pe o mare parte a Pământului, miercuri, 17 februarie. Este un fenomen cunoscut sub numele de eclipsă inelară și va acoperi până la 96% din Soare.

Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani
Noul An Chinezesc, sărbătorit și în România. Anul Calului de Foc se repetă doar o dată la 60 de ani

Un miliard și jumătate de persoane se pregătesc pentru trecerea în Noul An Chinezesc. Și asiaticii, stabiliți în România, sărbătoresc.

Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână
Aglomerație pe pârtiile din țară. Mii de elevi învață să schieze în vacanța de o săptămână

Agitația din jurul școlilor s-a mutat - zilele acestea - pe pârtii. Elevii din jumătate de țară sunt în vacanță, iar mulți și-o petrec în tabără, la munte. Este și cea mai aglomerată perioadă pentru instructorii de schi.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.