Grevă în educație. Pentru elevii din familii defavorizate, absența de la cursuri, pe termen lung, va crește riscul de abandon
După o săptămână de grevă, elevii pentru care urmează examene și nu fac școală au dublat ședințele de meditații private - mai ales că și dascălii, care susțin protestul, au programul lejer.
În schimb, pentru copiii din familii fără posibilități materiale, absența de la cursuri, pe termen lung, va crește riscul de abandon.
Cu fiecare zi în care prin școli suflă vântul, se adâncesc și lacunele unei generații.
Femeie: „Starea de anxietate normal că se crează, pentru că ei sunt la sfârșitul anului școlar.”
Luni ar trebui să înceapă înscrierea pentru Bacalaureat. Dar, potrivit sindicatelor, trei sferturi din personalul auxiliar se află în grevă - inclusiv angajații din secretariat, care ar trebui să proceseze dosarele. Ministerul Educației a anunțat abia vineri seară că directorii școlilor care pot asigura oameni pentru acest pas trebuie să comunice toate detaliile, fără a preciza ce se întâmplă în unitățile unde secretariatul este închis.
Elev: „Vreau să dau la Academia Militară. Am luat o parte din probe și îmi mai trebuie bacul și admiterea la ei.”
Ca să atenueze efectele grevei, părinții au nevoie de același lucru pe care îl cer dascălii- de bani. Desigur, unii profesori greviști au acum mai mult timp de meditații private.
Impactul cel mai puternic al suspendării cursurilor va fi resimțit, probabil, în comunitățile defavorizate, acolo unde familia înseamnă o mamă sau un tată singur, unde există un părinte încarcerat, plecat peste hotare sau care se bazează pe ajutorul social. În acest caz, nici nu se pune problema de meditații plătite.
Mama lui Mario, care ar trebui să încheie clasa pregătitoare, spune că ea are opt clase, dar vrea o șansă în plus pentru băiatul ei.
Mama lui Mario: „Să evolueze, să învețe, mai departe să ajungă ceva în viață, dar dacă ei acum au o grevă, peste două săptămâni au altă grevă, copilul va fi foarte bulversat și unde va ajunge?”
Pentru ca viitorul acestor copii să prindă culoare, prezența lor la grădiniță și școală trebuie să fie constantă, iar educația formală să nu aibă goluri. De dragul lor, în plină grevă, sunt oameni care caută soluții.
Lenuța Mîțu, directorul grădiniței 245: „Doamnele educatoare care nu sunt în grevă au preluat și copiii celor care sunt în grevă.”
Reporter: Cu tot cu activități didactice?
Lenuța Mîțu, directorul grădiniței 245: „Bineînțeles.”
Reporter: Dar au copiii mâncare?
Lenuța Mîțu, directorul grădiniței 245: „Sigur.”
Tocmai hrana, plătită de câteva fundații, îi ține pe mulți dintre copiii săraci în băncile școlii. La o școală din Ferentari, directorul i-a chemat în ajutor pe voluntarii unor ong-uri, care fac lecții și sport cu elevii și preșcolarii.
Liviu Pavel, directorul școlii 162: „Au dezvoltat activitățile în perioada asta. Ei nu sunt pe stradă, nu-i găsiți pe stradă! Și se simte ajutorul ăsta. Repet, copiii nu sunt pe stradă.”
Părinții puși brusc în situația de a-și lăsa copiii închiși în casă ori cu cheia de gât au găsit temporar salvarea printre prieteni.
Iuliana Șosu, mama: „Am norocul că stau la curte și au venit toți colegii băieților mei. E greu să umpli timpul copiilor cu ceva intersant între patru pereți.”
Între timp, aproape toți furnizorii de servicii tip after school și-au extins programul.
Diana Crepcia, director after school: „Am trecut la regimul de vacanță, de la 8 30 la 18. Venim în sprijinul părinților, care merg la lucru.”
Pentru cele 11 ore și jumătate pe care un copil de școala primară le petrece zilnic într-un asemenea spațiu, în loc să meargă la școală, familia plătește cel puțin 1.700 de lei pe lună.
