Festivitățile de Crăciun au revenit în Betleem, pentru prima dată în ultimii doi ani. Bradul a fost aprins

Dar, după recentul armistiţiu, oraşul sfânt a decis că anul acesta festivităţile vor reveni, simbolizate de aprinderea tradiţionalului brad de Crăciun gigant din faţa bisericii istorice a Naşterii Domnului, relatează BBC.

„Au fost doi ani grei de tăcere; fără Crăciun, fără locuri de muncă, fără muncă”, spune primarul din Betleem, Maher Canawati. „Toţi trăim aici din turism, iar turismul a scăzut la zero.”

Turismul, grav afectat de războiul din regiune

Primarul recunoaşte că ideea reluării festivităţilor nu a fost lipsită de controverse, având în vedere că suferinţa continuă în Gaza – inclusiv pentru membrii mici comunităţii creştine, mulţi dintre ei având rude în Betleem.

„Unii ar putea spune că nu este potrivit, iar alţii spun că este potrivit”, spune Canawati. „Dar, în adâncul sufletului meu, am simţit că acesta era lucrul corect de făcut, deoarece Crăciunul nu ar trebui niciodată oprit sau anulat. Acesta este lumina speranţei pentru noi.”

Localnicii – atât creştini, cât şi musulmani – pozează pentru selfie-uri în faţa bradului împodobit cu globuri roşii şi aurii din Piaţa Manger. Lor li se alătură şi câţiva turişti străini.

Luminile colorate decorează acum străzile şi există afişe care anunţă târguri de Crăciun şi petreceri pentru copii.

„Suntem foarte fericiţi să avem bradul, în primul rând, şi să vedem străini în Betleem şi să putem sărbători Crăciunul în adevăratul său spirit”, spune Nadya Hazboun, designer local de bijuterii.

„Aici a început totul, aşa că de aici putem transmite lumii mesajul despre ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat Crăciunul. Şi anul acesta, dacă va fi un Crăciun paşnic, sper că va aduce un mesaj frumos pentru întreaga lume.”

Oraşele vecine Beit Jala şi Beit Sahour intenţionează, de asemenea, să aprindă brazii de Crăciun în zilele următoare. Hotelurile – care au fost în mare parte goale în ultimii doi ani – au un aflux de rezervări din partea cetăţenilor palestinieni din Israel, precum şi a unor vizitatori străini.

Angelica, o turistă din Rusia, se află la al doilea pelerinaj în Ţara Sfântă. „Cred că toată lumea ar trebui să vină aici măcar o dată în viaţă”, spune ea. „Sper că mulţi oameni vor reveni în curând, pentru că este trist fără turişti. Singurul lucru bun este că nu mai sunt cozi lungi – poţi veni şi vedea mai multe lucruri. Când am venit înainte, trebuia să aştepţi la coadă cel puţin câteva ore.”

Deocamdată, magazinele de suveniruri din Betleem au puţini clienţi, iar în afara zidurilor de culoare crem ale Bisericii Naşterii Domnului, care datează din secolul al IV-lea, ghizii turistici stau în mare parte degeaba. Înainte de războiul din Gaza, locul era adesea plin de oameni.

Un ghid, Hamza, este îngrijorat că ştirile continue fac oamenii să creadă că situaţia este încă periculoasă. El insistă că este sigur.

„Acesta este un oraş turistic; fără turism nu există viaţă”, se plânge Hamza. „Sperăm ca oamenii să revină ca înainte: din Europa, Orientul Mijlociu, America, America Latină şi de pretutindeni. Începem cu aprinderea bradului de Crăciun şi vom aştepta.”

Rata șomajului a explodat în Betleem

În ultimii doi ani, şomajul a crescut vertiginos în Betleem. De la atacurile mortale conduse de Hamas asupra sudului Israelului în octombrie 2023, care au declanşat războiul, zeci de mii de muncitori palestinieni din Cisiordania au fost împiedicaţi să intre în Israel şi în aşezările sale pentru a munci.

Între timp, funcţionarii publici au primit doar salarii parţiale de la Autoritatea Palestiniană (AP) – care guvernează părţi din Cisiordania. AP se bazează pe veniturile fiscale colectate de Israel, pe care le reţine – în valoare de 1,76 miliarde de dolari, potrivit agenţiei ONU pentru comerţ şi dezvoltare.

Israelul susţine că reţine fondurile deoarece AP efectuează plăţi către prizonierii palestinieni, ceea ce încurajează atacurile asupra israelienilor. Autoritatea – care a fost supusă presiunilor internaţionale pentru a efectua reforme – afirmă că a modificat recent sistemul său de asistenţă socială.

Perspectivele economice sumbre înseamnă că, pentru mulţi creştini palestinieni, chiar dacă acum există evenimente publice şi slujbe religioase, Crăciunul va fi unul auster.

La marginea pieţei Manger, câţiva clienţi aşteaptă să cumpere falafeluri fierbinţi de la o serie de magazine.

„Ne pregătim pentru Crăciun după una dintre cele mai grele perioade pentru noi, palestinienii şi creştinii”, spune Alaa Salameh, proprietarul Afteem, un restaurant de familie vechi de zeci de ani, care a înregistrat o scădere drastică a veniturilor. El spune că, recent, multe familii nu şi-au putut permite nici măcar falafelul – o gustare tradiţională ieftină.

„Creştinii vor încerca să sărbătorească, dar în funcţie de situaţia lor”, anticipează Salameh. „Cineva care vrea să-şi ducă copiii la un festival, la teatru sau oriunde altundeva, nu are bani să cheltuiască pentru această sărbătoare.”

În grota asemănătoare unei peşteri de la baza Bisericii Naşterii Domnului, o femeie din localitate urmează un mic grup de turişti indieni, aplecându-se lângă o stea argintie care marchează locul unde se spune că s-a născut Iisus şi aprinzând o lumânare în apropiere.

Cu tensiunile încă ridicate în întreaga regiune, oamenii din Betleem spun că se roagă pentru pace – şi speră ca turiştii să se întoarcă în locul unde se consideră că a început Crăciunul.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia