Sfânta Parascheva 2024. Când pică sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Sfânta Parascheva, cunoscută și ca Sfânta Vineri, este una dintre cele mai venerabile și iubite sfinte ale Bisericii Ortodoxe Române. Ea este considerată ocrotitoarea Moldovei și a fost canonizată în secolul al XVII-lea.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva se celebrează în fiecare an pe 14 octombrie și atrage mii de pelerini în orașul Iași, acolo unde se află moaștele ei.
Această sărbătoare este însoțită de un pelerinaj important, în care credincioșii vin din toate colțurile țării să se închine la moaștele Sfintei Parascheva și să primească binecuvântare. În timpul pelerinajului, se desfășoară și slujbe religioase, se aprind candele și se fac rugăciuni în fața moaștelor.
Sfânta Parascheva este cunoscută și pentru puterea ei de a vindeca boli și de a îndeplini dorințe. Oamenii vin să se roage la moaștele sale în speranța că vor primi vindecare sau ajutor în rezolvarea problemelor lor. Este o sărbătoare plină de credință și emoție, în care oamenii își exprimă devotamentul față de Sfânta Parascheva și speranța în puterea ei.
Sfânta Parascheva 2024, prăznuită pe 14 octombrie
Sărbătoarea Sfintei Parascheva din 2024 are loc pe 14 octombrie, iar sute de mii de credincioși sunt așteptați să participe la evenimentul religios din Iași.
Autoritățile estimează că perioada cu cel mai mare număr de pelerini va fi între 13 și 14 octombrie. În anii anteriori, timpii de așteptare au fost de aproximativ 16 până la 20 de ore.
Pelerinajul la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a început anul acesta încă din data de 9 octombrie.
Pe toată durata evenimentelor religioase de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, echipe de dialog ale Jandarmeriei vor fi prezente în zonele de deplasare ale pelerinilor și vor oferi sprijin și îndrumare celor care au nevoie.
În mod tradițional, pe 14 octombrie are loc slujba Sfintei Liturghii, pe un podium amplasat pe Pietonalul Ștefan cel Mare, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. De obicei enoriașii pot urmări slujba mai multe ecrane de mari dimensiuni în diferite locuri.
Viața Sfintei Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Părinții ei erau credincioși și înstăriți, având și un fiu, Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Maditului și Sfânt Ierarh. Tatăl lor, Nichita, a murit când erau foarte tineri, iar mama lor i-a crescut cu grijă, îndrumându-i în credință, fapte bune, rugăciune, post și milostenie.
La vârsta de 10 ani, Sfânta Parascheva a auzit cuvintele lui Dumnezeu despre milostenie și ajutorarea celor săraci și a început să-și întărească devotamentul față de rugăciune, veghe, milostenie și nevoință. Ea și-a oferit hainele ei bune săracilor și chiar o cruciuliță de aur pe care o purta la piept, înlocuind-o cu una de lemn. La 15 ani, după decesul mamei sale, ea a decis să părăsească lumea și să urmeze calea Mântuitorului.
Cu averea moștenită de la părinți, ea și fratele ei au ajutat săracii și apoi ea s-a îndreptat spre Constantinopol pentru a se închina moaștelor sfinților și pentru a căuta îndrumare duhovnicească. Mai târziu, a mers la o mănăstire dedicată Născătoarei de Dumnezeu în Heracleea Pontului, unde a trăit în ascetism. Apoi a călătorit la Ierusalim pentru a se închina Sfintelor Locuri.
Acolo, a mers cu bucurie în pustia Iordanului, s-a alăturat unei mănăstiri de fecioare și a petrecut viața în rugăciune și smerire. Îngerul Domnului i-a poruncit să se întoarcă în patria ei, iar ea, conștientă că aceasta este voința lui Dumnezeu, s-a întors la Constantinopol. A intrat în biserica Sfintei Sofii și apoi în biserica Vlaherne a Născătoarei de Dumnezeu, slujind lui Dumnezeu cu credință.
La vârsta de doar 25 de ani, Sfânta Parascheva s-a întors în satul natal, apropiindu-se de biserica Sfinților Apostoli din Calicratia. A trăit acolo în rugăciune și ascultare timp de doi ani și și-a încheiat viața, lăsându-și sufletul în mâinile lui Hristos. Trupul ei a fost înmormântat lângă biserică.
Anii au trecut, iar moaștele ei au fost descoperite și au început să facă minuni de tămăduire. Acestea au fost transferate în diverse locuri, inclusiv în Iași, Moldova, datorită lui Voievodul Vasile Lupu, și astăzi se află în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la noi în țară
Moaștele Cuvioasei Parascheva, care sunt recunoscute în special de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă și sârbă, au o istorie interesantă. Cuvioasa Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, acum cunoscut ca Boiados, în apropierea Constantinopolului, în jurul începutului secolului al XI-lea. Ea a trăit doar până la vârsta de 27 de ani.
În anul 1641, moaștele Cuvioasei Parascheva i-au fost oferite domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, ca o recunoștință pentru plătirea datoriilor Patriarhiei față de turci. În același an, moaștele au fost aduse la Iași și au fost așezate cu demnitate în biserica Sfinții Trei Ierarhi, care este acum sub patronajul UNESCO.
Această biserică a fost concepută special pentru a găzdui sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva. Acolo au rămas până în decembrie 1888, când, printr-o minune, au scăpat de un incendiu și au fost ulterior transferate în noua Catedrală Mitropolitană din Iași, unde se află și în prezent.
Cultul Cuvioasei Parascheva a fost oficializat în întreaga Românie în anul 1955, prin hotărârea membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci, s-a stabilit și data de 14 octombrie ca zi oficială de sărbătoare a Sfintei Parascheva.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
De Sfânta Parascheva, creștinii ortodocși respectă mai multe tradiții și superstiții. Potrivit tradiției, femeile sunt sfătuite să evite activități precum spălatul, cusutul, țesutul și munca în câmp în această zi. Se crede că aceste activități ar putea atrage apariția negilor pe mâini.
De asemenea, și bărbații sunt sfătuiți să nu lucreze în această zi, deoarece se spune că locuința lor ar putea fi lovită de trăsnet ca o consecință a acestui act. În dimineața zilei de Sfânta Parascheva, femeile merg în mod tradițional la biserică pentru a asista la slujba dedicată acestei sfinte.
După participarea la slujbă, ele obișnuiesc să ofere de pomană must, pâine făcută în casă și nuci. Un alt obicei răspândit pentru a alunga spiritele rele este aprinderea unui foc în curte sau în fața casei. Acest gest simbolic este considerat a fi un mijloc de protecție împotriva energiilor negative.
În plus, în această zi, se spune că poți face o predicție meteorologică pentru iarna care urmează. Conform tradiției, comportamentul oilor poate oferi indicii despre severitatea iernii. Dacă oile dorm împreună înghesuite în ziua Sfintei Parascheva, se crede că iarna va fi una grea și aspră. În schimb, dacă dorm separate, iarna se anunță blândă și blajină, conform Creștinortodox.ro.
În cultura populară, prezența Sfintei Parascheva în vise este adesea asociată cu căutarea ajutorului în momente dificile, fiind văzută ca o sursă de alinare și înțelepciune.
În trecut, ziua Sfintei Parascheva era considerată în special o perioadă propice pentru țărani să se pregătească pentru iarnă. Având în vedere că era o zi de sărbătoare și nu se lucra, oamenii mergeau în târguri pentru a-și achiziționa cojoace și pături, asigurându-și astfel confortul în timpul sezonului rece.
În credința populară, Cuvioasa Parascheva este venerată ca o sfântă protector alături de care oamenii se roagă pentru ajutor și protecție. Se consideră că ea are grijă de cei bolnavi, săraci și copii. De aceea, în fiecare an, credincioșii se îndreaptă către orașul Iași pentru a participa la Pelerinajul Sfintei Parascheva, unde se roagă pentru a scăpa de necazuri și pentru a primi binecuvântarea sfintei.
Totodată, Cuvioasa Parascheva este și ocrotitoarea viitoarelor mame, fiind invocată pentru a asigura o naștere ușoară și fără dureri. În tradiția populară, se spune că în noaptea sărbătorii, Sfânta Parascheva poate apărea în visele credincioșilor și să le ofere leacuri celor bolnavi, aducându-le alinare și alinându-le suferința.
Cu ocazia sărbătorii se obișnuiește ca pâinea făcută din grâu nou să fie dăruită celor săraci sau să fie împărțită comunității în semn de milostenie. Această pâine simbolizează generozitatea și bunătatea Sfintei Parascheva. Pentru că tradiția s-a pierdut și oamenii nu mai coc pâine în casă, credincioșii din zilele noastre obișnuiesc să împartă covrigi sau colaci de Sfânta Parascheva.
Nume sărbătorite de Sfânta Cuvioasă Parascheva
Pe 14 octombrie, de Sf. Parascheva, peste 43.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Cel mai întâlnit prenume sărbătorit în această zi este Paraschiva. Alte nume care se serbează pe 14 octombrie sunt:
Chiva
Chivuţa
Pachiţa
Parasca
Parascheva
Paraschieva
Paraschiva
Paraschivuţa
Paraschiţa
Parastiţa
Vuţa
Chivu
Chivuţă
Paraschiv
Paraschivu
Paraschiţă
Petcu
