Credincioșii merg la biserică, dau de pomană și se roagă pentru sufletele celor plecați dintre noi. Află ce se face de Sâmbăta morților, ce se împarte și ce tradiții se respectă în această zi importantă.
Moșii de iarnă, semnificație
În Biserica Ortodoxă, ziua de sâmbătă este dedicată pomenirii celor care au murit. În această zi, la unele slujbe există rugăciuni și cântări speciale pentru cei adormiți. Sâmbăta a fost aleasă pentru că amintește de Sâmbăta Mare, ziua în care Hristos a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul a coborât la iad pentru a-i ridica pe cei morți. De aceea, ziua de sâmbătă este văzută ca o zi a speranței și a legăturii dintre cei vii și cei adormiți, conform Doxologia.ro.
Două sâmbete sunt dedicate în mod special adormiților
Deși în fiecare sâmbătă se pot face pomeniri, două dintre ele sunt considerate „Moși”, adică zile în care sunt pomeniți toți cei plecați dintre noi:
· Sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului secului de carne (numită și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți) – Moșii de iarnă
· Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt – Moșii de vară
În aceste zile, credincioșii îi pomenesc pe toți cei adormiți. În alte limbi, aceste zile se numesc „Sâmbetele sufletelor”. Potrivit tradiției și scrierilor vechi ale Bisericii, Moșii de iarnă sunt așezați înaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți pentru a ne aminti că toți oamenii, vii și morți, vor sta înaintea lui Dumnezeu la sfârșitul lumii.
În biserici se săvârșesc Sfânta Liturghie și Parastasul, iar credincioșii aduc colivă, colaci, vin și lumânări pentru a fi sfințite. Ulterior, se dă de pomană rudelor, vecinilor sau, cel mai important, celor nevoiași. Se spune că sufletele celor adormiți vin în această zi pe pământ și „se hrănesc” din mirosul bucatelor pregătite, de aceea pomana se împarte în aceeași zi.
Moșii de iarnă deschid seria celor șapte sâmbete ale morților dinainte de Paști. Este un moment de liniște, rugăciune și respect pentru cei care nu mai sunt. Prin rugăciune și milostenie, credincioșii caută iertare și odihnă pentru sufletele celor dragi.
Ce se împarte de Moșii de iarnă
Cel mai cunoscut dar este coliva. Se face din arpacaș, amestecat cu zahăr sau miere și nucă. Grâul simbolizează viața și învierea. Coliva este dusă la biserică pentru a fi sfințită, apoi este împărțită oamenilor. Alături de colivă, se mai duc la biserică și colaci rotunzi, care simbolizează continuitatea vieții. După slujbă, colacii se împart împreună cu alte mâncăruri pregătite în casă. În unele familii se fac sarmale, piftie sau alte feluri de mâncare, în funcție de tradiția locului și de posibilitățile fiecăruia.
În pachetele de pomană se pune adesea și vin, care amintește de jertfa lui Hristos. Se pot adăuga fructe, plăcinte sau dulciuri de casă. Lumânările aprinse sunt un semn al luminii și al drumului pe care sufletele îl urmează spre viața veșnică.
În unele zone, oamenii pun darurile în vase noi, farfurii, căni sau chiar tacâmuri, pentru ca cel care primește pomana să le poată folosi mai departe. În diferite părți ale țării, pachetele de pomană pot conține și alte preparate specifice. De exemplu, în Bucovina se dau adesea plăcinte cu brânză.
Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta morților
Sâmbăta morților, numită în multe zone și Moșii de iarnă, este o zi în care oamenii își amintesc de cei care au murit și se roagă pentru ei. Este o zi cu multă încărcătură sufletească, în care credincioșii merg la biserică pentru Sfânta Liturghie și Parastas, slujbe în care sunt pomeniți toți cei adormiți.
Un obicei important și ținut an de an sunt pomenile duse la biserică pentru a fi sfințite, cum ar fi colivă, colaci, vin și alte produse, dar și completarea pomelnicului cu numele celor decedați. După ce sunt sfințite, aceste daruri sunt împărțite altor persoane sau celor nevoiași. Prin acest gest, oamenii arată milostenie și păstrează legătura cu cei plecați, conform Condoleante.ro.
Tradiția spune că, în această zi, sufletele celor morți vin aproape de cei vii și se bucură de mirosul mâncărurilor pregătite. De aceea, multe familii gătesc special pentru pomană. În unele zone se fac preparate locale, cum ar fi „pupi” în Transilvania sau piftie în Banat, iar mâncarea trebuie împărțită în aceeași zi.
Un alt obicei este aprinderea lumânărilor la cimitir. De obicei se aprind cel puțin două lumânări la fiecare mormânt al rudelor, ca semn al luminii și al drumului spre odihnă. În această zi nu se fac nunți și nu se lucrează în gospodărie, pentru că atenția trebuie să fie îndreptată spre pomenirea celor morți.
Biserica a rânduit ca sâmbăta să fie ziua de pomenire a morților pentru că, în această zi, Hristos a stat în mormânt și a coborât la iad ca să elibereze sufletele drepților. De aceea, sâmbăta este văzută ca o zi a speranței și a legăturii dintre viață și moarte.
Rugăciune pentru mântuirea celor plecați dintre noi
“Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”
Când pică Paștele în 2026
În anul 2026, Paștele va fi sărbătorit la date diferite de către ortodocși și catolici.
Paștele ortodox 2026
- 12 aprilie 2026
Paștele catolic 2026
- 5 aprilie 2026
Diferența dintre cele două date apare din cauza modului diferit în care Biserica Ortodoxă și cea Catolică calculează Paștele. Ambele folosesc reguli stabilite la Sinodul de la Niceea (anul 325), dar fiecare aplică aceste reguli pe un alt calendar. Ortodocșii folosesc calendarul iulian pentru calcul, iar catolicii și protestanții folosesc calendarul gregorian.
