Armata israeliană a transmis că a lovit un lansator de rachete și alte ținte strategice.
Totodată, Siria a raportat bombardamente pe teritoriul său și le pune pe seama grupării Hezbollah din Liban.
Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în cea de-a 11-a zi, iar conflictul este „aproape încheiat", a spus Donald Trump. Azi-noapte, însă, explozii puternice au zguduit din nou Teheranul.
Armata israeliană a transmis că a lovit un lansator de rachete și alte ținte strategice.
Totodată, Siria a raportat bombardamente pe teritoriul său și le pune pe seama grupării Hezbollah din Liban.
Preşedintele american Donald Trump a avertizat marţi că vor exista consecinţe militare importante dacă Iranul decide să mineze strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal 20% din producţia mondială de petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL).
"Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine şi acestea nu sunt îndepărtate imediat, consecinţele militare pentru Iran vor fi fără precedent", a avertizat preşedintele Statelor Unite într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social, transmite AFP.
Ministerul de Externe iranian a acuzat-o marţi de ipocrizie pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru "tăcerea" acesteia faţă de atacurile aeriene efectuate de SUA şi Israel împotriva Iranului, relatează agenţia DPA.
Reproşându-i şefei Comisiei Europene că "dă undă verde ocupaţiei, genocidului şi atrocităţilor, iar acum spală crima de agresiune americano-israeliană şi crimele de război împotriva iranienilor", Ministerul de Externe iranian o întreabă pe Ursula von der Leyen de ce nu a condamnat moartea celor 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită pe 28 februarie, în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel.
Bilanţul deceselor înregistrate în opt zile de bombardamente israeliene împotriva Libanului a ajuns la 570, cel al răniţilor la 1.444 şi cel al persoanelor strămutate înregistrate de către autorităţi la 759.300, a informat marţi Unitatea pentru gestionarea riscurilor în dezastre din Liban, potrivit EFE.
Conform celui mai recent raport emis de acest departament, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 84 de noi decese şi 131 de răniţi în diferite zone din Liban, astfel încât bilanţul total al victimelor de la începutul conflictului, pe 2 martie, se situează la 570 de morţi şi 1.444 de răniţi.
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi că au lansat o nouă salvă de rachete asupra Israelului, în special asupra oraşului Tel Aviv, şi asupra unor ţinte americane din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
Această operaţiune a fost efectuată cu unele dintre cele mai puternice rachete "strategice" din arsenalul iranian (Fateh, Emad şi Kheibar), a precizat armata ideologică a Republicii Islamice într-un comunicat în a unsprezecea zi a războiului, declanşat de un atac din partea Israelului şi a Statelor Unite.
La rândul lor, forţele armate convenţionale au susţinut că au vizat un centru militar şi o unitate de informaţii din Israel în timpul unei operaţiuni separate.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit marţi la telefon cu omologul său iranian, Masud Pezeshkian, după ce luni a discutat despre războiul din Iran cu preşedintele american Donald Trump, potrivit informaţiilor transmise de Kremlin, relatează EFE.
Aceasta este a doua conversaţie telefonică dintre Putin şi Pezeshkian în ultimele cinci zile.
"Preşedintele rus şi-a reiterat poziţia fermă în favoarea unei dezescaladări rapide a conflictului şi a rezolvării acestuia pe cale politică", a precizat Kremlinul într-un comunicat.
Direcţia israeliană pentru securitate cibernetică a anunţat marţi că a identificat "camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj" de către grupări iraniene, îndemnând publicul să fie extrem de vigilent, relatează AFP.
De la începutul ofensivei lansate de Israel şi SUA împotriva Iranului, pe 28 februarie, "unitatea de apărare cibernetică a identificat zeci de atacuri cibernetice iraniene asupra camerelor de supraveghere în scopuri de spionaj", se arată într-o postare Cyber Israel pe reţeaua X.
"Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere şi face apel la public să îşi schimbe parolele şi să îşi actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naţionale, cât şi personale", se precizează în postarea publicată luni.
Guvernele şi grupurile de lobby din Italia, Irlanda şi Ungaria îşi exprimă îngrijorarea cu privire la blocajul aproape total al transportului maritim de mărfuri prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul escaladării conflictului dintre SUA şi Israel şi Iran, relatează POLITICO.
Strâmtoarea, o importantă cale navigabilă internaţională pentru petrol, gaze şi îngrăşăminte, este de o săptămână o zonă interzisă, după ce Iranul a ripostat la un atac comun al SUA şi Israelului, iar conflictul s-a extins în regiunea înconjurătoare.
Strâmtoarea îngustă se află parţial în apele teritoriale iraniene. Teheranul a declarat că ruta maritimă rămâne deschisă din punct de vedere tehnic, dar a avertizat că navele americane şi israeliene vor fi ţinte, adăugând că „nu poate garanta siguranţa navelor din toate ţările”.
„Atacul asupra Iranului a deschis cutia Pandorei”, a declarat ministrul irlandez al agriculturii, Martin Heydon, pentru Irish Independent, avertizând că o creştere a preţului îngrăşămintelor ar putea avea loc în cel mai prost moment al anului, în timpul sezonului de plantare. Orientul Mijlociu este, de asemenea, o piaţă importantă pentru exporturile irlandeze de produse alimentare şi băuturi.
Străzile capitalei iraniene Teheran au început marţi să revină uşor la viaţă, cu mai multe magazine deschise şi mai mulţi oameni pe străzi, în ciuda bombardamentelor continue care au provocat o ploaie toxică după lovirea unor rezervoare de petrol, iar portrete ale noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, sunt tot mai vizibile, potrivit unui reportaj al agenţiei EFE.
Oraşul a fost practic pustiu de la începutul războiului pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie, când bombardamentul iniţial lansat de Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. După moartea acestuia autorităţile au decretat 7 zile de suspendare a tuturor activităţilor şi 40 de zile de doliu naţional.
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 11 martie 2026, ora 09:30, la Palatul Cotroceni.
Administrația Prezidențială a anunțat că pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
• ”Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
• Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
• Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.
Surse oficiale au precizat pentru Știrile Pro TV că anunțul Administrației Prezidențiale privind ”analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare” se referă la o cerere a SUA, care solicită permisiunea României să folosească baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu.
Uniunea Europeană a anunţat marţi mobilizarea unui ajutor umanitar de urgenţă pentru Liban, în principal alimente şi materiale medicale, pentru a răspunde nevoilor umanitare create după atacurile israeliene asupra Beirutului şi a sudului Libanului, informează EFE.
"În contextul escaladării situaţiei din Orientul Mijlociu şi al evoluţiei situaţiei umanitare din Liban, UE a mobilizat ajutor umanitar de urgenţă constând în alimente şi truse medicale, materiale pentru adăpost, kituri de recreere şi kituri de îmbrăcăminte de iarnă pentru a răspunde nevoilor umanitare în creştere şi urgente din Liban", a informat Comisia Europeană într-un comunicat.
Astfel, vor fi livrate 404 tone de asistenţă alimentară pentru peste 90.000 de persoane, în coordonare cu Programul Mondial Alimentar, care permite "o mobilizare mai rapidă" a rezervelor de alimente şi mese gătite în Orientul Mijlociu.
În plus, va fi activat aşa-numitul "pod aerian umanitar" al UE, care va transfera articole medicale şi nealimentare către UNICEF de la depozitul UE din Copenhaga, cu care se estimează că vor fi satisfăcute nevoile sanitare a peste 100.000 de persoane vulnerabile.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marţi că o "escaladare periculoasă" are loc în războiul SUA-Israel împotriva Iranului şi că "nu există în mod clar un plan comun" pentru a pune capăt războiului în mod "rapid şi convingător", relatează Reuters şi AFP.
"Suntem extrem de îngrijoraţi de faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a pune capăt rapid şi convingător acestui război", a declarat Merz în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin.
"Multe dintre obiectivele stabilite de americani şi israelieni sunt şi ale noastre, dar fiecare zi de război ridică mai multe semne de întrebare", a subliniat Merz la Berlin, unde l-a primit în vizită pe premierul ceh Andrej Babis.
"Nu avem niciun interes într-un război fără sfârşit. Nu avem niciun interes într-o contestare a integrităţii teritoriale sau a viabilităţii economice" a Iranului, a adăugat el, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la "un posibil scenariu precum cel pe care l-am văzut în Libia, în Irak sau alte state din regiune".
Hegseth afirmă că Iranul va fi lovit „mai puternic ca niciodată” dacă va face ceva pentru a opri fluxul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.
În cadrul unei conferințe de presă, el a menționat și convorbirea telefonică de ieri dintre Trump și Putin, în care s-a afirmat clar că Rusia „nu ar trebui să se implice” în războiul împotriva Iranului.
Şeful Consiliului suprem de securitate naţională din Iran, Ali Larijani, l-a avertizat marţi pe preşedintele american Donald Trump, îndemnându-l să fie "atent să nu fie eliminat", respingând totodată "ameninţările deşarte" ale liderului de la Casa Albă la adresa regimului de la Teheran, în a 11-a zi de război, relatează France Presse."Unii mai puternici decât tine au încercat să elimine naţiunea iraniană şi nu au reuşit. Ai grijă să nu fii eliminat chiar tu!", i-a transmis Ali Larijani preşedintelui american într-un mesaj pe platforma X. "Iranul nu se teme de ameninţările tale deşarte", potrivit mesajului citat.Donald Trump a ameninţat luni că va lovi "mult mai puternic" Iranul dacă Teheranul blochează transportul petrolului în regiune.
Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, a declarat marți că regimul iranian a comis o „mare greșeală” prin atacarea țărilor vecine.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a avertizat că ofensiva militară a Israelului împotriva Iranului „nu s-a încheiat încă”, afirmând că operaţiunea vizează conducerea clericală a Iranului, relatează AFP.
„Aspiraţia noastră este să determinăm poporul iranian să se elibereze de jugul tiraniei; în ultimă instanţă, depinde de ei. Dar nu există nicio îndoială că, prin acţiunile întreprinse până acum, frângem puterea – şi încă nu am terminat”, a declarat Netanyahu luni seara, în timpul unei vizite la Centrul Naţional de Comandă pentru Sănătate, potrivit unui comunicat publicat marţi.
Kremlinul afirmă că președintele rus Vladimir Putin, care ieri a purtat o convorbire telefonică cu Trump, a oferit diferite opțiuni pentru medierea și reducerea tensiunilor din război.
În declarația dată reporterilor, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a refuzat să ofere detalii despre „considerațiile” pe care Putin le-a ridicat în cadrul convorbirii, dar a afirmat că aceste propuneri sunt încă în discuție. Rusia este gata să ofere orice ajutor posibil pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, a declarat Peskov.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat posibilitatea unor noi negocieri cu Iranul, a raportat Fox News marți. Cu toate acestea, el a menționat că reluarea acestora va depinde de anumite condiții. „Dacă ne gândim bine, nu mai este nevoie să discutăm cu ei, dar este posibil”, a adăugat Trump.
Negocierile privind acordul nuclear au fost întrerupte brusc la începutul acestei luni, când Israelul a atacat Iranul, urmat de SUA, care a lansat și ea atacuri aeriene. Trump a semnalat ieri că operațiunea s-ar putea încheia în curând, afirmând că este „aproape finalizată”.
Benjamin Netanyahu și-a exprimat opinia cu privire la perspectivele ca războiul să ducă la schimbarea regimului în Iran, spunând că acest lucru va depinde de iranieni înșiși.
„Aspirația noastră este să determinăm poporul iranian să se elibereze de jugul tiraniei”, a declarat premierul israelian în timpul unei vizite la Centrul Național de Operațiuni de Urgență în Sănătate.
„În cele din urmă, depinde de ei”, a adăugat Netanyahu.
„Dacă vom reuși împreună cu poporul iranian, vom pune capăt definitiv acestei situații... și vom aduce schimbarea.”
Editorul internațional Dominic Waghorn a remarcat că iranienii obișnuiți se confruntă cu forțe de securitate puternic înarmate, afirmând că apelurile lui Netanyahu de a răsturna guvernul echivalează, de fapt, cu „a le cere să se sinucidă”.
Întrebat despre acest lucru, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a sugerat, totuși, că amenințarea din partea guvernului s-a atenuat – urmăriți răspunsul său în acest videoclip.
Mohammad Jamalian, membru al comisiei parlamentare pentru sănătate din Iran, afirmă că nouă spitale din țară nu mai sunt operaționale din cauza atacurilor americane și israeliene. Rezervele de medicamente sunt suficiente pentru șase luni, a spus Jamalian, iar operațiile estetice au fost suspendate pentru a face loc pacienților în stare de urgență.
Azerbaidjanul afirmă că trimite ajutor umanitar în Iran, oferind aparent o ramură de măslin la câteva zile după ce un presupus atac cu drone iraniene a stârnit temeri că războiul din Orientul Mijlociu se va extinde în Caucaz.
Ministerul Situațiilor de Urgență din Azerbaidjan a declarat că a trimis tone de alimente și medicamente în Iran „în urma conversației telefonice din 8 martie dintre președinții Azerbaidjanului și Iranului”.
Iranul acuză de mult timp Israelul, un furnizor important de arme pentru Baku, că folosește teritoriul azer pentru operațiuni de informații și potențiale atacuri, notează Al Jazeera.
Statele din Golf sunt frustrate și furioase pe modul în care Donald Trump gestionează războiul cu Iranul.
Acestea s-au plâns că nu au fost informate în prealabil cu privire la atacul din 28 februarie, ceea ce le-a lăsat nepregătite pentru avalanșa de drone și rachete iraniene care au bombardat țările lor ca represalii, au declarat pentru Reuters oficiali din două țări.
SUA au ignorat avertismentele lor că războiul va avea consecințe devastatoare pentru întreaga regiune, au adăugat oficialii.
Unul dintre ei a spus că națiunea lor este furioasă că armata SUA nu le-a apărat suficient.
Regiunea consideră că operațiunea s-a concentrat pe apărarea Israelului și a trupelor americane, a spus el, adăugând că stocul de interceptori al țării sale se „epuizează rapid”, scrie Sky News.
Israelul este în avans față de program în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale de război în Iran, a declarat ambasadorul Israelului în Franța, Joshua Zarka, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFMTV.
Printre obiective, el a menționat „slăbirea autorităților, astfel încât poporul iranian să preia controlul asupra propriului destin”.
Zarka a deplâns însă faptul că guvernul libanez nu a reușit încă să dezarmeze Hezbollah.
El a declarat că nu are cunoștință de nicio decizie a Israelului de a negocia încheierea războiului cu Beirut.
Pentru context: Donald Trump a anunțat aseară că obiectivele militare ale Americii sunt „aproape îndeplinite”, sugerând că războiul împotriva Iranului „se va încheia în curând”.
Prețurile petrolului brut au continuat să scadă marți, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că operațiunea militară din Iran este „aproape finalizată”.
Piețele au fost supuse unei presiuni crescânde în ultimele zile, deoarece criza din Orientul Mijlociu a provocat o scădere a producției de petrol și a transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. West Texas Intermediate pentru livrările din aprilie a scăzut cu 7,05%, ajungând la 88,42 dolari pe baril la ora 4:51 ET, în timp ce Brent pentru livrările din mai a scăzut cu 6,45% și s-a vândut cu 92,62 dolari pe baril, anunță Baha.
Turcia a anunţat marţi că un sistem de apărare antiaeriană Patriot a fost desfăşurat în centrul ţării, la o zi după ce NATO a interceptat o a doua rachetă lansată din Iran în spaţiul aerian turcesc, informează AFP şi Reuters.
"Pe lângă măsurile pe care le luăm la nivel naţional, măsurile de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO au fost sporite. În acest cadru, un sistem Patriot este desfăşurat în Malatya (o provincie din estul Anatoliei - n.r.) pentru a contribui la apărarea spaţiului nostru aerian", a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.Ministerul a adăugat că Turcia va continua să evalueze evoluţiile regionale şi să coopereze cu aliaţii NATO.Provincia Malatya găzduieşte baza aeriană americană de la Kurecik, care adăposteşte un radar de avertizare timpurie capabil să detecteze lansările de rachete iraniene.
Iranul a afirmat marţi că este gata să lupte "atât timp cât va fi necesar" împotriva Statelor Unite şi Israelului, contrazicându-l pe preşedintele american Donald Trump, care a declarat în ajun că războiul "se va încheia curând", relatează AFP.
"Suntem gata să continuăm atacurile cu rachete împotriva lor atât timp cât va fi necesar şi ori de câte ori va fi necesar", a asigurat ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, adăugând că negocierile cu Washingtonul "nu mai sunt pe ordinea de zi", notează Agerpres.
Randamentele Trezoreriei Statelor Unite au scăzut marți, pe fondul reducerii prețurilor petrolului, care a atenuat temerile privind o revenire a inflației. După anunțul președintelui Donald Trump privind eforturile de menținere a prețurilor petrolului la un nivel scăzut și indicația sa că războiul cu Iranul se apropie de sfârșit, prețul de referință al petrolului american a scăzut sub 90 de dolari pe baril. În plus, se pare că marți este planificată o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din G7 pentru a discuta posibilitatea eliberării stocurilor de petrol de urgență pentru a atenua penuria de aprovizionare cauzată de războiul cu Iranul.
Randamentul obligațiunilor pe zece ani a scăzut cu 4,6 puncte de bază, până la 4,088% la ora 3:58 ET, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a scăzut cu 2,9 puncte de bază, până la 4,719% în același moment. În același timp, randamentul obligațiunilor pe doi ani a scăzut cu 6 puncte de bază, până la 3,532%, notează Baha.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a afirmat marți că campania militară a Statelor Unite și a Israelului împotriva țării sale a fost un „eșec”. „Planul A a fost un eșec, iar acum încearcă alte planuri, dar toate au eșuat la rândul lor”, a declarat Araghchi. „Nu văd niciun obiectiv rezonabil pe care să-l urmărească. Nu au reușit să-și atingă obiectivele la început, iar acum, după 10 zile, cred că sunt fără scop”, a adăugat el și a criticat cele două țări pentru că au determinat creșterea prețurilor petrolului prin atacarea instalațiilor energetice ale Iranului.
Înaltul diplomat iranian a insistat că atacurile Teheranului asupra bazelor americane din regiune au fost doar acte de autoapărare în contextul unor acte „absolut ilegale” de „agresiune”. Președintele american Donald Trump a insistat că Washingtonul își atinge obiectivele în ceea ce privește Iranul într-un ritm mai rapid decât se aștepta și a menționat că operațiunea militară s-ar putea încheia până la sfârșitul săptămânii, potrivit Baha.
Sportivele fac parte din echipa națională feminină de fotbal a Iranului. Decizia intervine în contextul în care sportivele se temeau de persecuție acasă pentru gestul de a refuza să cânte imnul național iranian la Cupa Asiei, arată news.ro.
Prim-ministrul Anthony Albanese a confirmat marți, la Canberra, că Zahra Sarbali Alishah, Mona Hamoudi, Zahra Ghanbari, Fatemeh Pasandideh și Atefeh Ramezanizadeh sunt „acum în siguranță". Poliția australiană a intervenit luni seară pentru a le extrage de sub supravegherea oficialilor iranieni. „Australienii au fost mișcați de situația dificilă a acestor femei curajoase. Sunt în siguranță aici și ar trebui să se simtă ca acasă", a declarat Albanese.
Biroul de relații publice al Gărzii Revoluționare Islamice Iraniene (IRGC) a emis o declarație în care afirmă că a lovit sediul armatei americane de la baza aeriană Harir din Erbil, în Kurdistanul irakian.
Cinci rachete au fost lansate împotriva bazei militare, se mai arată în declarație.
Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit lui Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean a declarat că cererile provin din țări vecine cu Iranul, state europene și SUA.
Kievul a răspuns la unele dintre ele cu „decizii concrete și sprijin specific”, a spus el.
„Există un interes clar pentru experiența Ucrainei în protejarea vieților, interceptorii relevanți, sistemele de război electronic și instruirea. Ucraina este gata să răspundă pozitiv la cererile celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a scris Zelenski într-o postare pe rețeaua X.
Războiul cu drone este o parte centrală a conflictului din Ucraina, iar Rusia a folosit mii de drone Shahed fabricate în Iran în atacurile sale nocturne asupra țării.
Zelenski a declarat săptămâna trecută că țara sa este dispusă să împărtășească expertiza și este deschisă unui schimb de tehnologie și arme cu țările din Golf, care au fost atacate de drone iraniene.
Dar el a avertizat, de asemenea, că Ucraina se află în război și are o penurie de arme proprii.
Canalul 12 din Israel citează surse care afirmă că atacurile israeliene au lovit laboratoarele nucleare din capitala Iranului, Teheran, noaptea trecută.
Iranul nu a făcut încă niciun comentariu, iar Al Jazeera nu a putut verifica informația.
Australia a intrat în războiul dintre SUA, Israel și Iran, trimițând rachete în Emiratele Arabe Unite pentru a apăra țara, precum și un avion de supraveghere în Golf.
Aproximativ 85 de militari sunt, de asemenea, în drum spre regiune.
Rachetele aer-aer sunt trimise pentru a ajuta la doborârea dronelor. Australia furnizează, de asemenea, unul dintre cele șase avioane 27-A Wedgetail.
Când SUA și Israelul au început să bombardeze Iranul, Australia a fost una dintre primele țări occidentale care a susținut public SUA.
Guvernul Albanese susține că acțiunea sa este „pur defensivă”, pentru a proteja trupele australiene de la baza țării din Emiratele Arabe Unite.
În Emiratele Arabe Unite trăiesc 24.000 de australieni, iar peste 100.000 de cetățeni australieni au rămas blocați în regiune de la începutul războiului.
Australia este considerată un aliat ferm al SUA și a luptat alături de SUA în toate războaiele importante din ultimii 200 de ani, scrie Sky News.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a negat informația publicată de The Wall Street Journal (WSJ) potrivit căreia președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi fost sfătuit să elaboreze un plan pentru a scoate țara din conflictul cu Iranul, pentru a evita pierderea sprijinului intern.
„Această poveste este plină de prostii provenite de la surse anonime care, vă pot garanta, nu se află în aceeași cameră cu președintele Trump”, a declarat Leavitt pentru publicație, după ce a fost rugată să comenteze. „Consilierii principali ai președintelui se concentrează 24 de ore din 24 pe asigurarea succesului operațiunii Epic Fury, iar sfârșitul acestor operațiuni va fi determinat în ultimă instanță de comandantul suprem.”
În plus, Leavitt a insistat că „marea majoritate a americanilor susțin încetarea amenințării reprezentate de regimul iranian și susțin uciderea teroriștilor, iar asta este ceea ce președintele Trump va realiza”, potrivit Baha.
Preşedintele iranian, Masoud Pezeshkian, i-a propus luni omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, crearea unei echipe comune pentru a ancheta "presupusele atacuri cu rachete iraniene" împotriva Turciei, potrivit presei de la Teheran, notează AFP.
Iranul "este dispus să înfiinţeze o echipă comună pentru a examina acuzaţiile formulate de ţări şi regimuri ostile Iranului, pentru a clarifica neînţelegerea" din jurul acestor "presupuse atacuri cu rachete", a declarat preşedintele iranian, citat de media iraniene, după ce Turcia a anunţat mai devreme în cursul dimineţii că NATO a interceptat o rachetă iraniană în spaţiul său aerian. Pezeshkian a acuzat, de asemenea, Statele Unite şi Israelul că încearcă "să semene discordie" între Iran şi vecinii săi cu astfel de "acuzaţii".
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat luni că va lovi Iranul „de douăzeci de ori mai puternic” dacă acesta va încerca să oprească fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Citiți întreg articolul aici.
Forţele coaliţiei din regiunea Kurdistan din Irak au doborât luni trei drone încărcate cu explozibili deasupra oraşului Erbil, a declarat Serviciul de Combatere a Terorismului din Kurdistan, anunţă CNN.
Două drone au vizat consulatul Emiratelor Arabe Unite, iar una a vizat aeroportul din Erbil, situat în apropierea unei baze americane, potrivit imaginilor video şi martorilor oculari.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost sfătuit să elaboreze un plan privind modul în care să scoată țara din conflictul cu Iranul pentru a evita pierderea sprijinului intern, a raportat The Wall Street Journal (WSJ).
Potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, unii dintre consilierii președintelui l-au avertizat că continuarea luptelor ar putea afecta sprijinul acordat operațiunilor lui Trump de către politicieni, mai ales după ce mai multe sondaje au arătat că majoritatea publicului nu este de acord cu campania împotriva Iranului.
Prin urmare, consilierii l-ar fi îndemnat să declare că operațiunea și-a atins obiectivele și să o încheie. Publicația a mai relatat că Trump a fost surprins de faptul că Iranul nu s-a predat în condițiile impuse de el, în ciuda eforturilor militare intense depuse de SUA și Israel, informează agenția de știri Baha.
Pentru a 11-a noapte la rând, aviația israeliană a continuat bombardamentele la Teheran. Iar sirenele care anunțau raiduri aeriene au răsunat în nordul Israelului.
„A fost o excursie ce trebuia făcută. Suntem foarte aproape să o finalizăm”, a spus Trump.
În timpul conferinței de presă susținută în Florida, președintele american și-a justificat din nou intervenția militară prin amenințarea reprezentată de programul nuclear al Teheranului și de dezvoltarea rachetelor balistice.
Peste 5.000 de ținte iraniene au fost lovite până acum, a mai precizat liderul de la Casa Albă.
Dacă la începutul dialogului cu jurnaliștii, Donald Trump dădea de înțeles că se pregătește să finalizeze operațiunile militare împotriva Iranului, declarațiile sale de la final au pus acest lucru sub semnul întrebării.
Reporter: Domnule președinte, în ceea ce privește Iranul, ați numit operațiunea „o excursie”. Ați spus că se va termina curând. Credeți că se va termina săptămâna aceasta?
Trump: Nu, dar cred că se va întâmpla în curând.
Conducerea Iranului este decimată, susține în continuare președintele american. Trump și-a arătat din nou nemulțumirea față de noul lider suprem de la Teheran.
Reporter: Vreți să-l eliminați pe (Mojtaba Khamenei)? Are o țintă pe spate?
Trump: Te referi la noul lider suprem? La fiul (fostului ayatollah)?
Reporter: Cum va fi Iranul cu un alt ayatollah?
Trump: Ei bine, nu vreau să spun asta, dar am fost dezamăgit pentru că noi credem că această nouă alegere va aduce aceleași probleme pentru țară. Am fost dezamăgit să văd care a fost decizia lor.
Sfidând bombardamentele, iranienii au sărbătorit în stradă desemnarea lui Mojtaba Khamenei.
Corespondent PRO TV: „Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, este unul dintre cei șase copii ai fostului lider suprem, ucis pe 28 februarie. Este cleric de nivel mediu, educat în seminariile din Qom, și nu a deținut niciodată o funcție guvernamentală, dar, potrivit Bloomberg, a reușit să strângă o avere uriașă, după ce a creat vaste rețele de companii-fantomă, în străinătate. Analiștii spun că Mojtaba și-a construit treptat influența în cadrul instituțiilor politice, de securitate și clericale ale regimului. Legăturile strânse cu Gărzile Revoluționare și instituțiile de securitate iraniene i-ar fi adus acum, de fapt, numirea în funcția supremă deși el nu deține nici măcar rangul de ayatollah”.
„Noi vom decide când se va termina războiul", a declarat în toiul nopții purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC).
Kamal Kharazi, Consilierul pentru politica externă al Iranului în cadrul biroului liderului suprem: Armata iraniană este destul de puternică, după cum vedeți, pentru că e motivată. Are armele de care are nevoie, care sunt produse în Iran. De fapt, nu depindem de nicio altă țară pentru arme și echipamente militare.
Fred Pleitgen, CNN: Aveți în vedere un armistițiu cu Statele Unite și cu Israelul în acest moment?
Kharazi: Nu văd să mai existe loc pentru diplomație, deoarece Donald Trump i-a înșelat pe ceilalți și nu și-a respectat promisiunile, iar noi am experimentat acest lucru în două ocazii, când, în timp ce eram angajați în negocieri, ei ne-au atacat.
Pe de altă parte, Donald Trump l-a sunat luni seară pe Vladimir Putin ca să discute despre situația Iranului, dar și despre războiul din Ucraina.
Donald Trump: „Am avut o convorbire foarte bună cu președintele Vladimir Putin. Au fost mai multe persoane în acel apel, atât din partea noastră, cât și din partea lui. Am discutat despre Ucraina, unde conflictul pare să nu se mai termine. Există o ură profundă între președintele Putin și președintele Zelenski. Nu par să reușească să ajungă la o înțelegere. Totuși, cred că a fost o convorbire pozitivă pe acest subiect. Apoi am discutat, desigur, despre situația din Orientul Mijlociu. Putin a spus că vrea să fie de ajutor. I-am spus că ar putea fi de mai mare ajutor dacă ar pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Asta ar fi de un real ajutor”.
Sursa: ProTV Sky News baha.com Al Jazeera Agerpres
Etichete: iran, razboi, donald trump,
Dată publicare: