Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027, conform documentului făcut public marți de Ministerul Finanțelor.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, „reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării”, precizează ministerul. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintã venituri curente – venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcţia bugetară are la bază venituri stabilizate şi eficientizarea activităţii administraţiei fiscale.
Cheltuielile cresc și ele în 2026, cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei.
Conform Ministerului Finanţelor, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare sã fie orientate prioritar cãtre investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidãrii fiscal-bugetare.
Bugetul pentru investiții crește cu aproape 25,6 miliarde lei față de anul trecut, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
”Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteazã în condiţiile reducerii deficitului absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridicã peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precãdere cele din fonduri europene”, subliniază instituţia.
Ministerul Finanțelor a transmis că, pentru 2026, proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare a Capitalei, propunând crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului București, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală.
Veniturile bugetare proiectate
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
„Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectã contribuţia semnificativã a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţãri europene evidenţiazã rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate sã creascã de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurãri sociale înregistreazã o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceastã evoluţie reflectã efectele mãsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscalã prevãzutã în PNRR, precum şi pentru a rãspunde evaluãrilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustãrii fiscal-bugetare”, explică Ministerul Finanţelor.
Potrivit sursei citate, structura veniturilor bugetare evidenţiazã, totodatã, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunãtãţirea colectãrii prin mãsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integreazã în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesarã în funcţie de ritmul rambursãrilor şi al implementãrii proiectelor.
Poziția PSD în negocierile din coaliție pe tema bugetului
Liderii coaliției urmează să continue discuțiile la ora 16:00. Cu câteva ore înainte de ședința coaliței, surse politice au declarat pentru Știrile ProTV că liderii PSD le-au transmis miniștrilor din partidul lor să avizeze proiectul astfel încât acesta să poată fi adoptat mai întâi de Guvern, urmând ca votul din Parlament să fie decis ulterior.
Aceleași surse spun că social-democrații cer o abordare echitabilă în privința alocărilor bugetare pentru sistemele de încălzire centralizată. Dacă sunt solicitate fonduri suplimentare pentru București, atunci sprijinul ar trebui extins și către alte orașe care se confruntă cu probleme similare, precum Craiova, Drobeta-Turnu Severin sau Brad.
Sursele citate au subliniat că PSD nu va renunța la solicitarea privind pachetul social, formațiunea insistând pentru alocarea a aproximativ 3,4 miliarde de lei, și nu pentru varianta redusă de circa 1,7 miliarde de lei.
În ceea ce privește parcursul legislativ, sursele au precizat că proiectul propus de Guvern va deveni lege doar după dezbaterea și votul în Parlament, unde parlamentarii pot depune amendamente. Totuși, PSD ar prefera ca diferențele să fie rezolvate înainte de această etapă, pentru a evita deschiderea unui val larg de modificări.
Documentul poate fi consultat AICI.
Investiţii publice de peste 32 miliarde euro
Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinutã din fonduri europene, care depãşesc 110 miliarde lei, adicã aproximativ douã treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţã de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţãrilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitãţilor de apãrare. Din aceastã sumã, aproximativ 6 miliarde lei reprezintã avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia pânã în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militarã, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dualã, inclusiv proiecte strategice de infrastructurã de transport în zona de est a României, precum Paşcani–Suceava–Siret şi Târgu Neamţ–Iaşi–Ungheni.
PNRR rãmâne o componentã esenţialã a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeanã, iar multe dintre proiecte se aflã deja în stadii avansate de implementare. Pânã în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructurã spitaliceascã şi investiţii în energie, eficienţã energeticã şi mobilitate urbanã.
„Pentru a maximiza impactul fondurilor europene şi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordã o pondere mai mare finanţãrilor din granturi faţã de cele din împrumuturi. Aceastã reconfigurare a fost posibilã în urma modificãrii PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv şi de traiectoria de ajustare agreatã cu Comisia Europeanã. În acest proces, Ministerul Finanţelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei şi programele din Valul Renovãrii, investiţii cu impact major pentru economie şi pentru modernizarea comunitãţilor locale”, explică Ministerul Finanţelor.
O nouă întâlnire în coaliție pe tema bugetului
Liderii coaliției ar urma să se întâlnească marți, de la ora 16, pentru a stabili forma în care va fi prezentat proiectul bugetului de stat pentru 2026, explică surse politice pentru Știrile ProTV.
Şedinţa a fost solicitată de preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, pe motiv că a primit proiectul de buget duminică seară, târziu, şi nu a avut timp să îl analizeze cum trebuie împreună cu colegii săi.
Forma care a fost publicată în cursul zilei de marți ar putea suferi unele modificări, tot în urma discuțiilor din coaliție, mai explică sursele politice. În plus, unele modificări ar putea fi aduse în urma amendamentelor din Parlament.
Deși bugetul pe 2026 e aproape gata, PSD spune că va anunța la sfârșitul săptămânii dacă va vota proiectul. Pe lângă pachetul de solidaritate dorit, Sorin Grindeanu îl acuză pe ministrul Finanțelor că a uitat să treacă în buget creșterea salariului minim.
Noua schiță a bugetului nu conține și creșterea salariului minim, deși era stabilită, acuză Sorin Grindeanu. Măsura ar trebui să intre în vigoare la 1 iulie, iar creșterea netă ar fi de aproximativ 100 de lei. Scandalul vine la pachet cu banii ceruți pentru ajutoare - 3,4 miliarde de lei.
Creșterea salariului minim e prinsă în buget, îl contrazice ministrul Finanțelor, care propune o soluție de avarie pentru acordarea ajutoarelor.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Eu cred că pot fi finanțate și din fonduri europene și cred că ar trebui cu toții să depunem eforturi în acest sens”.
Proiecția bugetară prezintă o creștere a veniturilor față de anul trecut, cu aproape 20 de miliarde de lei și vor ajunge, astfel, la peste 390 de miliarde de lei. Cheltuielile rămân, însă, mari, iar asta va duce la un deficit bugetar de 136 de miliarde de lei.
Statul preconizează venituri mai mari din încasările de TVA, de pe urma accizelor, a taxelor pentru jocurile de noroc sau a amenzilor. Banii din încasările TVA vor merge la bugetele locale. Primăriile ar urma să primească peste 17 miliarde de lei, iar 5 miliarde sunt prevăzute pentru localitățile care nu se pot finanța.
