Moșii de vară 2025 - tradiții și obiceiuri de respectat în această zi. Ce se împarte pe 7 iunie

Ce se împarte, ce semnificație are pomana și ce tradiții respectă românii în această zi sfântă.

Moșii de Vară 2025: tradiții și semnificații

Moșii de Vară, numiți și Sâmbăta Morților dinaintea Rusaliilor, vor fi sărbătoriți în 2025 pe 7 iunie. Este o zi importantă pentru credincioșii ortodocși, care își amintesc de toți cei dragi care au murit. Această zi vine chiar înainte de Rusalii, care se țin la 50 de zile după Paște. Oamenii merg la biserică, unde se țin slujbe și parastase pentru sufletele celor adormiți. În tradiția populară, Moșii de Vară combină vechile obiceiuri românești cu sensul creștin al rugăciunii și al pomenilor date pentru cei trecuți în lumea de dincolo.

Ce se împarte la Moșii de Vară, pe 7 iunie

Pe 7 iunie, de Moșii de Vară, conform calendarului creștin ortodox, oamenii dau de pomană mâncare și daruri în amintirea celor care au murit. După tradiția veche, se oferă colivă sau colaci dulci, uneori unși cu miere. Se mai pregătesc și vase de lut frumos decorate, în care se pun fructe de vară și băuturi, cum ar fi cireșe în vin, vișine în apă sau lapte cu orez. Aceste vase sunt numite „moșoaice” și se dau în dar pentru sufletele celor adormiți. Printre cele mai obișnuite lucruri care se dau de pomană sunt următoarele:

· Colivă și colaci dulci: pâine sau plăcinte cu nucă și fructe, de multe ori cu miere pe deasupra.

Citește și

O eclipsă solară rară care va crea un „Inel de Foc" va avea loc mâine. De unde poate fi văzută

· Ulcele din lut cu fructe și băutură: vase frumoase, împodobite cu flori, umplute cu cireșe, prune, vin, apă sau lapte.

· Mâncare de post și alte daruri: legume, fructe, cozonaci, nuci, fructe uscate sau zacuscă, tot ce este bun și poate fi dat celor nevoiași.

Toate aceste bucate și obiecte arată iubirea și grija pentru cei care nu mai sunt printre noi. În unele zone, mai ales în Bucovina, pomana începe dis-de-dimineață: vasele cu colivă, vin și fructe se dau din casă în casă. Odată cu răsăritul soarelui, „moșoaicele” sunt deja împărțite, iar oamenii se adună la biserică și la cimitir, pentru a-și aminti împreună de cei plecați.

Ce semnificație are pomana oferită în Sâmbăta Morților

În credința ortodoxă, pomana este un gest de rugăciune pentru cei care au murit. Biserica îi numește „adormiți”, pentru că nu consideră moartea un sfârșit, ci o trecere spre o altă viață. Se spune că după moarte fiecare om trece printr-o judecată, iar sufletul său poate ajunge fie într-un loc bun, fie într-unul de suferință, în funcție de cum a trăit. De aceea, rugăciunile și faptele bune făcute de cei rămași în viață pot ajuta sufletul celui plecat. Cum spune Biserica, prin rugăciuni, sufletul poate ajunge într-o stare mai bună când va avea loc Judecata de Apoi, conform Doxologia.ro.

Când dăm de pomană (colivă, mâncare, lumânări etc.), ne rugăm ca sufletul celui mort să fie primit de Dumnezeu într-un loc liniștit și iertător. Prin acest gest, se creează o legătură între cei vii și cei morți. Pomana este și un semn de recunoștință, ne amintim de părinți, bunici sau rudele care nu mai sunt, așa cum și romanii din vechime aveau o sărbătoare pentru morți, numită Parentalia. În plus, pomana ajută la întărirea legăturilor dintre oameni. Mulți aleg să ofere mâncare sau băutură celor săraci, nu doar din milă, ci și ca o formă de dragoste creștină. Se crede că astfel, sufletele celor plecați se bucură de liniște, iertare și pace.

Tradiții de Moșii de Vară

Moșii de Vară vin cu multe obiceiuri frumoase, păstrate din generație în generație. Etnologii spun că această sărbătoare este cel mai puternic trăită în satele românești. În trecut, se organizau chiar și „târguri de Moși”, unde oamenii cumpărau special vase de lut, farfurii pictate și mâncăruri tradiționale pentru pomana celor plecați dintre noi.

Cei care mergeau la aceste târguri luau daruri pe care le ofereau în memoria celor dragi. Astăzi, la unele târguri de Rusalii, cum sunt cele de la Muzeul Țăranului Român, se găsesc covrigi, colaci cu miere, cozonaci, turtă dulce, vase sau icoane pentru pomeniri.

La țară, Moșii de Vară sunt o ocazie importantă pentru oameni. Bisericile se umplu de oameni care aduc coșuri cu colivă, vin și lumânări pentru parastas. În unele locuri, există tradiția ca toată lumea să postească dimineața până se dă pomana, ca un gest de respect față de cei adormiți, care se spune că „mănâncă” simbolic din darurile oferite. După slujbă, rudele merg la cimitir, unde curăță mormintele, pun flori și aprind lumânări, care ard toată ziua. Se crede că astfel, sufletele celor plecați simt dragostea și rugăciunile celor vii, mai scrie crestinortodox.ro.

În orașe, obiceiurile s-au mai simplificat, dar oamenii tot fac parastase și dau colivă și colaci în numele celor plecați. Chiar dacă nu mai există târguri mari ca altădată, în piețele cunoscute, cum este Oborul din București, se găsesc în continuare vase de lut și produse pentru pomană.

Totul despre Parentalia, sărbătoarea romană care a inspirat pomenirea morților

Parentalia a fost o sărbătoare importantă în Roma Antică, dedicată cultului morților și strămoșilor. Avea loc în fiecare an între 13 și 21 februarie și era considerată un moment sacru în care familiile se reuneau simbolic cu cei decedați. Sărbătoarea nu era una veselă, ci una solemnă, în care romanii mergeau la mormintele celor dragi și aduceau ofrande, flori, vin, prăjituri, făină, sare și apă curată. Gestul simboliza hrănirea spiritelor și aducerea lor înapoi, pentru scurt timp, în mijlocul familiei.

Această tradiție romană a stat la baza unor obiceiuri preluate mai târziu de creștinism, inclusiv în cadrul pomenirilor ortodoxe. Așa cum Parentalia era o sărbătoare a reconectării cu cei morți, și Moșii de Vară păstrează același spirit al comuniunii dintre vii și adormiți.

Ambele au în centru ideea că morții nu trebuie uitați, ci cinstiți cu rugăciuni și daruri simbolice. La romani, pomenirea era condusă de preotul casei sau de capul familiei, iar la finalul sărbătorii avea loc Feralia, o ceremonie publică în care comunitatea întreagă își onora strămoșii. Creștinismul a transformat aceste practici într-un act de credință. În loc de ritualuri păgâne, a introdus rugăciunea și milostenia ca mijloace de a ajuta sufletul celui plecat. 

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut