Deși chatboturile pot ajuta oamenii să-și organizeze gândurile și să comunice mai calm, specialiștii avertizează că utilizarea lor pentru a stabili cine are dreptate într-o ceartă sau pentru a analiza mesajele partenerului poate accentua conflictele și afecta încrederea, scrie The Independent.
Potrivit unei cercetări comandate de organizația Mental Health UK, peste o treime dintre persoane folosesc chatboturi cu inteligență artificială ca pe niște terapeuți. În plus, o analiză realizată de cercetătorii de la Oxford Internet Institute a arătat că 38% dintre utilizatorii obișnuiți ai modelelor lingvistice mari au declarat că au încredere în instrumente precum ChatGPT, Claude și Gemini atunci când solicită sfaturi despre relațiile personale, scrie The Independent.
Metoda de pregătire a conversațiilor dificile
Folosirea inteligenței artificiale pentru a repeta o conversație sensibilă înainte de a o purta cu o persoană apropiată a devenit cunoscută sub numele de „dry chatting”. Practica poate ajuta la formularea unui mesaj mai echilibrat, însă rezultatele depind de modul în care este folosit chatbotul.
Elinor Harvey, psihoterapeut și director clinic la Relationship Therapy Practice, spune că a observat o creștere semnificativă a numărului de persoane care recurg la inteligența artificială atunci când se confruntă cu probleme interpersonale.
„Cu siguranță, în ultimele șase luni am observat o creștere exponențială — majoritatea clienților mei ajung, la un moment dat, să vorbească despre inteligența artificială”, afirmă specialista. „Uneori, într-un mod benefic; alteori, într-un mod mai puțin... sănătos, să spunem așa.”
Există și situații în care aceste instrumente pot fi utile. De exemplu, un părinte le poate cere ajutorul pentru a verifica dacă un mesaj despre organizarea îngrijirii copilului sună prea agresiv. De asemenea, o persoană copleșită de gânduri legate de divorț poate apela la un chatbot pentru a-și exprima emoțiile sau pentru a afla mai multe despre tehnicile de autoreglare emoțională.
Totuși, specialiștii atrag atenția că un chatbot nu este un observator neutru care cunoaște întreaga poveste a unui cuplu.
De ce nu ar trebui să-i ceri IA să decidă cine are dreptate
Steven Buchwald, directorul Manhattan Mental Health Counseling, avertizează că răspunsurile generate de inteligența artificială pot părea mai autoritare și mai credibile decât sunt în realitate.
„ChatGPT poate construi și prezenta într-un timp foarte scurt un răspuns bine formulat și convingător, ceea ce poate face ca rezultatul să pară rațional. Totuși, nu deține informații despre istoricul relației, trecutul personal al celor implicați sau ambele perspective asupra situației. În cele din urmă, răspunde unei solicitări, nu evaluează cuplul”, explică Buchwald.
Un risc apare atunci când utilizatorii îi cer chatbotului să stabilească cine este vinovat într-o ceartă, prin întrebări precum „Cine se comportă nerezonabil?”, „Mă manipulează psihologic?” sau „Cine este problema?”.
Potrivit specialistului, astfel de întrebări transformă un conflict personal într-un proces în care inteligența artificială este pusă în postura de judecător, fără să aibă acces la toate informațiile necesare.
„Este o concepție greșită frecventă că certurile se rezolvă prin desemnarea unui câștigător”, spune Buchwald. „Indiferent de motivul disputei, este esențial ca fiecare partener să înțeleagă ce a trăit celălalt și cum a interpretat acesta evenimentele. Un verdict dat de inteligența artificială poate oferi o satisfacție de moment, dar îi poate îndepărta și mai mult pe parteneri de posibilitatea de a-și repara relația. În loc să întrebe „Cine are dreptate?”, Buchwald recomandă formulări care încurajează introspecția, precum „Ce anume mi-ar putea scăpa?”, „Oferă-mi trei moduri în care ar putea fi interpretată această situație” sau „Cum îmi pot comunica sentimentele fără să presupun ce intenții a avut celălalt?”.
Cum poate chatbotul să amplifice conflictul
Un alt comportament problematic este folosirea răspunsurilor unui chatbot ca argument într-o ceartă. Formulări precum „Am întrebat ChatGPT și mi-a spus că tu ești problema” pot transforma inteligența artificială într-un instrument de validare a propriei perspective.
„Mulți oameni revin la o conversație și spun: «Am verificat asta cu Claude» sau «Am întrebat ChatGPT, iar acesta mi-a spus că, de fapt, tu ești problema» — folosind răspunsul drept «dovadă» pentru a-și valida propria perspectivă”, explică Elinor Harvey.
Psihoterapeuta avertizează că astfel se poate crea o alianță între unul dintre parteneri și inteligența artificială, în detrimentul celuilalt.
„Dintr-odată, apare această situație în care doi sunt împotriva unuia, iar persoana luată prin surprindere se poate simți atacată și poate deveni foarte defensivă”, spune Harvey. „Acest lucru este extrem de dăunător pentru o comunicare sănătoasă.”
O altă problemă este tendința chatboturilor de a confirma opiniile utilizatorilor. Fenomenul este cunoscut sub numele de sycophancy și presupune că sistemele tind să flateze utilizatorul sau să-i dea dreptate, în loc să-i pună la îndoială presupunerile.
Analizarea mesajelor private poate distruge încrederea
Inteligența artificială este utilizată și pentru analizarea conversațiilor private, inclusiv în primele etape ale relațiilor romantice. Unii utilizatori îi cer să evalueze cine pare mai interesat de celălalt, pe baza numărului de conversații inițiate, a mesajelor consecutive sau a întrebărilor adresate.
Alții încarcă schimburi de mesaje și întreabă chatbotul ce a vrut să spună partenerul sau dacă propria reacție a fost exagerată.
Steven Buchwald consideră că transmiterea mesajelor intime către un chatbot fără știrea sau acordul persoanei care le-a scris poate încălca limitele de încredere într-o relație.
„În opinia mea, aceasta este una dintre cele mai rapide modalități de a distruge o relație, deoarece nu numai că afectează încrederea, ci îl determină și pe cel care folosește inteligența artificială să interpreteze și să transmită opinii pe care nu le împărtășește neapărat el însuși”, afirmă specialistul.
Acesta subliniază că inteligența artificială analizează cuvintele furnizate, fără să înțeleagă întotdeauna contextul în care au fost rostite sau scrise.
