„La Teatrul „Elvira Godeanu”, fișa postului cere actorilor angajați „evitarea publicului spectator”.
Imaginați-vă un actor care și-a petrecut 25 de ani pe scenă, care vine în fiecare dimineață la teatru, dar nu are voie să urce pe scenă.
Intră pe ușa destinată actorilor, folosind cartela de acces. Dacă vrea să intre pe ușa principală, trebuie să se programeze sau să sune la interfon. Semnează condica și se îndreaptă spre cabină. Nu are repetiție. Nu are rol. Nu are spectacol. Are opt ore de „studiu individual”.
Deschide un text. Citește. Repetă un monolog. Poate o poezie. La un moment dat, ușa cabinei se deschide. Este paznicul. A venit să verifice dacă actorul studiază. Da, paznicul. Omul care păzește clădirea verifică activitatea unui actor.
Pe hol, o cameră video. La intrare, portăreasa notează întârzierile, inclusiv pe cele de cinci sau zece minute.
Se termină programul. Actorul pleacă acasă. Mâine se întoarce. Va semna aceeași condică, va intra în aceeași cabină și va continua să studieze. Nu știe pentru ce rol. Nu știe când va avea următoarea repetiție. Nu știe când va mai întâlni publicul.
Și așa trec săptămânile. Lunile. Uneori, stagiuni întregi”, se arată într-o postare a Federației Teatrelor Metropolitane.
„Într-un teatru în care nu mai sunt distribuiți, actorilor li se vorbește până și în fișa postului despre evitarea publicului spectator”
Actorii care au mai rămas la Teatrul „Elvira Godeanu” reclamă nu doar că nu mai sunt distribuți în piese, dar s-a ajuns până acolo încât li s-a interzis să mai dea ochii cu spectatorii chiar și când intră în teatru. Practic, actorii au ajuns în situația de a nu mai avea parte de public stagiuni întregi, sub nicio formă, nici de pe scenă, nici măcar din afara teatrului.
„Această scenă reconstituie situații descrise de colegii noștri de la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, în discuțiile purtate cu reprezentanții Federația Teatrelor Metropolitane.
Iar fișa postului unui actor din această instituție conține o formulare care, în contextul celor relatate, capătă o ironie greu de ignorat:
“Accesul în instituție se va face cu cartela electronică repartizată, intrarea actorilor – pentru evitarea publicului spectator...”
Probabil că autorul se referea la organizarea accesului în clădire. Dar ce coincidență nefericită! Într-un teatru în care angajații reclamă că nu mai sunt distribuiți, actorilor li se vorbește, până și în fișa postului, despre evitarea publicului spectator”, arată federația.
„FTM nu contestă norma legală de opt ore de muncă. Contestăm transformarea studiului individual într-un exercițiu de prezență obligatorie, atunci când lipsește tocmai activitatea artistică pentru care actorul a fost angajat.
Articolul 15 alin. (2) din OG nr. 21/2007 prevede expres repartizarea inegală a programului personalului artistic și tehnic. Problema nu este norma de muncă, ci transformarea prezenței fizice într-un scop în sine, atunci când actorilor nu li se asigură repetiții și distribuții. Programul trebuie să servească activității artistice, nu să o înlocuiască.
Actorul răspunde pentru munca lui. Managerul răspunde pentru felul în care organizează activitatea artistică a teatrului.
Iar atunci când angajații unei instituții publice reclamă absența distribuțiilor, controlul permanent al prezenței și lipsa perspectivelor artistice, întrebarea esențială nu este cât timp petrec actorii în clădire, ci ce face conducerea pentru ca aceștia să își poată exercita profesia”, mai transmite Federația Teatrelor Metropolitane.
Peste 40 de angajați au părăsit teatrul în ultimii 3 ani
Federația dezvăluie și alte situații ciudate care se întâmplă la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu: actorii puși să opereze luminile și sunetul, iar managerul le cere încontinuu note explicative despre orice.
„În acest context, FTM consideră necesare clarificări publice din partea conducerii Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” cu privire la următoarele aspecte:
1. Care este strategia repertorială a teatrului și cum este valorificată trupa permanentă? Câți actori angajați nu au fost distribuiți în spectacole în ultimele două stagiuni și ce activități artistice organizate de instituție le-au fost asigurate în această perioadă?
2. Cum sunt stabilite distribuțiile spectacolelor în care joacă și managerul teatrului, în calitate de actriță? Cine decide distribuirea managerului în aceste producții? Cine selectează regizorii și cine semnează contractele cu aceștia? Ce mecanisme asigură independența deciziilor artistice și evitarea eventualelor conflicte de interese atunci când persoana care conduce instituția este, în același timp, beneficiara unei decizii de distribuție?
3. Ce studii de specialitate și ce experiență profesională are șefa departamentului artistic care participă la evaluarea actorilor angajați? Care sunt atribuțiile sale în procesul de evaluare și pe ce criterii sunt apreciate competențele artistice ale actorilor?
4. Potrivit relatărilor primite, există situații în care actorii îndeplinesc și atribuții de operare a luminilor sau a sunetului. Conducerea confirmă aceste situații? Dacă da, în ce condiții se desfășoară aceste activități, ce personal tehnic are instituția și cum sunt asigurate instruirea și siguranța celor implicați?
5. Cum răspunde conducerea relatărilor privind solicitările repetate de note explicative, convocările în comisii de disciplină, monitorizarea prezenței și tratamentul diferențiat? Ce proceduri există pentru verificarea reclamațiilor de marginalizare profesională sau hărțuire și pentru protejarea angajaților care le formulează?
6. Cum sunt interpretate și aplicate prevederile din fișele posturilor referitoare la exprimarea publică a angajaților și la confidențialitatea informațiilor despre instituție? Cum garantează conducerea că aceste prevederi nu restrâng dreptul salariaților de a semnala eventuale abuzuri și încălcări ale legii, inclusiv către organizații profesionale, sindicate sau autorități competente, și că angajații nu sunt supuși unor represalii pentru exercitarea acestui drept?
7. Cum este organizat și evaluat studiul individual al actorilor care nu au roluri, repetiții sau spectacole? Ce obiective profesionale le sunt stabilite, ce activități complementare le oferă teatrul și cum este planificată reintegrarea lor în activitatea scenică?
8. Potrivit informațiilor comunicate FTM, peste 40 de angajați ar fi părăsit instituția în aproximativ trei ani, iar numărul actorilor s-ar fi redus de la circa 27 la 16. Conducerea poate confirma aceste date? Care este evoluția efectivă a personalului în această perioadă, care au fost principalele cauze ale plecărilor și ce măsuri au fost luate pentru menținerea și dezvoltarea colectivului artistic?”.
Conducerea teatrului a interzis unei actrițe să mai predea actorie la un liceu
Într-un alt caz, managerul Teatrului „Elvira Godeanu” a făcut în așa fel încât o actriță nu a mai putut să predea actorie la un liceu din oraș, doar pentru că așa a vrut conducerea.
„Iar în spatele acestor cifre există povești care nu pot fi reduse la statistici.
Potrivit unei sesizări sindicale, programul de lucru al unei actrițe angajate a teatrului, care predă și actorie la un liceu, a fost modificat astfel încât anumite intervale se suprapun cu orele de predare.
Conducerea teatrului invocă dreptul de a organiza programul angajaților în funcție de necesitățile instituției. Nimeni nu contestă acest drept.
Dar ce necesități concrete ale activității teatrului au impus această modificare de program, în condițiile în care, potrivit celor semnalate, actrița nu avea în acele intervale repetiții sau spectacole, ci doar studiu individual? Au fost analizate posibilități de organizare a programului care să permită desfășurarea ambelor activități profesionale?
Și ce predă această actriță? Mecanică fină? Nu. Predă actorie. Le transmite unor tineri tocmai experiența artistică acumulată pe scenă.
Nu cerem ca teatrul să își subordoneze programul altui angajator. Cerem să înțelegem de ce, în absența unor obligații scenice concrete, nu a putut fi găsită o soluție care să permită continuarea ambelor activități profesionale, inclusiv a celei dedicate educației artistice a unor tineri”.
„Un teatru public nu este proprietatea unui manager”
În final, federația cere conducerii teatrului din Târgu Jiu clarificări publice asupra situațiilor semnalate și cere susținere din partea actorilor din țară:
„Un teatru public nu este proprietatea unui manager!
Un teatru de repertoriu își construiește identitatea și prin trupa sa. O dezvoltă. O distribuie. O provoacă artistic. Îi creează întâlniri cu regizori diferiți și, mai presus de toate, “o pune pe scenă”
FTM solicită conducerii teatrului clarificări publice privind situațiile relatate și cere autorității tutelare să le examineze, în limitele competențelor legale, acordând atenție inclusiv protejării angajaților care semnalează eventuale nereguli.
Vă reamintim programul zilnic descris de colegii noștri actori de la Târgu Jiu.
Dimineața intră pe ușa din spate, cu cartela. Semnează condica. Intră în cabină. Studiază. Vine paznicul să vadă ce fac. Pe hol, camera video. La poartă li se numără minutele de întârziere.
Se face seară. Pleacă acasă. A doua zi, la fel. Și a treia zi. Și luna următoare. Și stagiunea următoare.
Nu au repetiții. Nu au spectacole. Nu știu când vor mai primi un rol.
ACUM, COLEGI ACTORI DIN ROMÂNIA, ÎNCHIDEȚI OCHII ȘI IMAGINAȚI-VĂ CĂ ACESTA ESTE PROGRAMUL VOSTRU!”
