„România în şoc”. AP: Un populist de extremă dreapta intră în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România

Galerie foto

„România în şoc, după ce un populist de extremă dreapta intră în turul doi al alegerilor prezidenţiale cu cel mai mare număr de voturi”, titrează publicația citată.

Călin Goergescu, care a candidat ca independent, urmează să o înfrunte în turul doi, peste două săptămâni, pe Elena Lasconi.

Călin Georgescu, candidat independent, a fost de departe surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale, el fiind pe pimul loc cu un procent de 22,95%. Elena Lasconi, președintele USR, pe locul al doilea. cu un scor de 19,17%. Ea l-a înfrânt cu un scor redus pe premierul în exerciţiu Marcel Ciolacu din cadrul Partidului Socoals Democrat (PSD), care a rămas la un scor de 19,15%.

George Simion, Liderul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) a obţinut 13,87% dintre voturile exprimate.

Citește și

Alegeri prezidențiale 2024. S-a terminat numărarea voturilor din diaspora. Care sunt rezultatele oficiale

Este pentru prima oară în istoria postcomunistă de 35 de ani a României când PSD nu are un candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, o lovitură puternică aplicată celui mai puternic partid din ţară, care subliniază sentimentul anti-establishment al alegătorilor.

După închiderea secţiilor de votare, duminică, 9,4 milioane de persoane - aproximativ 52,5% dintre alegătorii înscrişi - şi-au exprimat opţiunea, potrivit Biroului Central Electoral (BEC). Al doilea tur al alegerilor urmează să aibă loc la 8 decembrie. Georgescu, în vârstă der 62 de ani, a obţinut 43.3% dintre voturi în vasta diasporă românească, iar Lasconi 26,8%.

Majoritatea sondajelor locale îl creditau cu un scor sub 10%.

După ce a votat duminică, Georgescu a scris pe Facebook că a votat ”pentru cei nedreptăţiţi, pentru cei umiliţi, pentru cei care simt că nu contează şi de fapt contează cel mai mult (...), votul este o rugăciune pentru naţiune”.

Potrivit site-ului său, Georgescu are un doctorat în pedologie, o ramură a ştiinţei solului, şi a deţinut diverse funcţii la Ministerului Mediului în anii '90. În perioada 1999-2012, el a fost reprezentantul României în Comitetul Naţional al Programului de Mediu a ONU.

În pofida faptului că nu are un program politic clar, videourile sale pe TikTok sunt populare şi au obţinut 1,7 milioane de ”like”-uri.

Popularitatea sa în creştere va fi testată în înfruntarea cu Lasconi.

Lasconi, o fostă jurnalistă şi actuala conducătoare a USR, a candidat cu un program reformist anticorupţie. Ea a declarat AP, înainte de vot, că ea consideră corupţia drept una dintre cele mai mari probleme ale României şi şi-a exprimat susţinerea faţă de o creştere a cheltuielilor cu apărarea şi continuarea ajutării Ucrainei. În cazul unei victorii, ea va fi prima femeie preşedintă din istoria României.

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.