Palatul Cercului Militar Național, o clădire impresionantă, construită din donații
La intersecția Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea Victoriei, la doi pași de Kilometrul 0 al Capitalei, se înalță Cercul Militar Național, o clădire impunătoare, cu o istorie agitată și prea puțin cunoscută.
Îți prezentăm în acest articol cele mai importante informații despre un palat impresionant, în care poți organiza o nuntă, poți savura un prânz delicios la preț accesibil sau poți admira o expoziție de pictură. Și nu doar atât.
Sună interesant? Iată câteva detalii inedite despre Palatul Cercului Militar Național sau Casa Centrală a Armatei, cum era denumită clădirea în perioada comunistă.
Scurt istoric al Palatului Cercului Militar Național
Palatul Cercului Militar Naţional a fost construit pe locul fostei biserici Sărindar, demolată în anul 1893. Lucrările de construcție au început în anul 1898, beneficiarul fiind Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, instituție care până în acel moment nu avea un sediu pentru organizarea întâlnirilor ofițerilor.
Clădirea a fost proiectată de arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu Ernest Doneaud, iar 80% din suma necesară pentru construcție a fost strânsă din donații și cotizații ale ofițerilor, la care s-au adăugat subvenții din partea statului.
Dimitrie Maimarolu a conceput clădirea în stilul preferat al epocii - neoclasicismul eclectic, care este o sinteză între elementele arhitecturii clasice, antice, cele ale Renașterii târzii și ale neoclasicismului. Această îmbinare inedită de elemente diferite este specifică școlii franceze de arhitectură. De altfel, arhitectul de origine franceză Ernest Doneaud s-a ocupat de amenajarea interioară a palatului.
Un an mai târziu, în 1912, Cercul Militar a primit de la autoritățile locale încă o bucată de teren, pentru construirea Fântânii Sărindar, în amintirea bisericii care se înălțase cândva pe acest loc. În prezent, locul unde se află această fântână se numește Piața Tricolorului.
Palatul Cercului Militar Național a fost inaugurat oficial abia în anul 1923, în prezența regelui Ferdinand şi a reginei Maria. În timpul Primului Război Mondial, clădirea, încă nefinalizată, fusese folosită de ocupanții germani ca închisoare pentru ofițerii români și ruși.
Deși a scăpat de bombardamentele din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost serios avariat de cutremurul din 4 martie 1977, fiind necesare ample lucrări de consolidare și restaurare, care s-au finalizat abia în 1989.
Activități care pot fi organizate la Cercul Militar Național
Palatul Cercului Militar Național are 26 de săli și saloane, dispuse pe 5 niveluri. În unele dintre acestea sunt amenajate expoziții de pictură, altele au fost transformate în restaurant, în braserie sau în saloane de evenimente. În prezent, clădirea adăpostește Cercul Militar Național, Biblioteca Militară Națională și Restaurantul Cercului Militar Naţional.
Trei săli mari sunt disponibile pentru organizarea de evenimente private - nunți, botezuri sau baluri. Fiecare dintre acestea este decorată într-un stil specific: Sala Gotică are arcuri și ogive gotice, Sala Norvegiană amintește de aventurile vikingilor prin candelabrele sale în formă de corăbii, iar Sala Bizantină ne întâmpină cu un șir de arcade, plafon casetat și fresce murale care ne duc cu gândul la palatele vechiului Bizanț. Aceste săli pot fi rezervate pentru diferite ocazii, Cercul Militar Național asigurând un meniu personalizat și servicii complete pentru organizarea evenimentului.
Dacă dorești să testezi bucătăria Cercului Militar, poți comanda un prânz sau o cină pe terasa exterioară sau în interior, în restaurant. La parter, poți vizita oricând expozițiile de pictură, aici fiind găzduite opere de artă ale unor importanți pictori români contemporani.
Detalii inedite despre Palatul Cercului Militar Național
Construcția palatului a fost o reală provocare pentru ingineri, din cauza terenului mlăștinos pe care trebuia să fie ridicată. În plus, era concepută pe 5 niveluri - subsol, demisol, parter, etaj și mansardă, prin urmare fundația trebuia să fie una extrem de rezistentă.
Construcția a fost executată de antrepriza Blekman-Moscovici, una dintre cele mai cunoscute firme din acea perioadă, iar ca noutate la vremea respectivă a fost folosirea în structura clădirii a unor elemente de beton armat şi metal. Nu acest detaliu este însă cel mai impresionant, ci modul în care arhitectul Dimitrie Maimarolu a reușit să rezolve problema fundației și a terenului mlăștinos.
Arhitectul a colaborat cu inginerii Paul Saligny şi Mircea Radu, fiii celebrilor ingineri Anghel Saligny şi Elie Radu. Soluția găsită de aceștia a fost una deosebit de ingenioasă și de eficientă: placa de beton armat a fundației a fost turnată peste niște piloni din lemn de stejar. Acești piloni au beneficiat de o pregătire specială, pentru a fi cât mai rezistenți: au fost impregnați cu creuzot (deşeuri petroliere), prin imersie în baie, la o temperatură de 60-90 de grade Celsius. Totodată, a fost instalat un sistem de drenaj foarte eficient, astfel încât fundația clădirii a rezistat fără probleme până în zilele noastre, se arată pe site-ul cmn.ro.
Etichete: bucuresti, Calea Victoriei, palat,
Dată publicare:
