Malancrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic datorita fundatiei Printului Charles


Ultimul update: Vineri 17 Mai 2013 00:12
Data publicarii: Marti 14 Mai 2013 12:34
Categorie: Stiri Turism
Conacul Apafi din Malancrav - 2

GALERIE FOTO. Mălâncrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic dupa ce fundatia patronata de Printul Charles a derulat acolo 180 de proiecte.

Conform Mediafax, localnicii au fost ajutati sa restaureze Conacul Apafi, unde gazduiesc turisti veniti "ca la bunici", sa deschida ateliere si sa produca suc de mere ecologic.

Fundatia Mihai Eminescu Trust (MET), patronata de Printul Charles, a fost infiintata in Romania in anul 2000, cu scopul de a conserva si pune in valoare peisajul cultural si natural din localitatile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea caruia a implementat peste 1.100 de proiecte in 49 de sate si 6 orase, cu o valoare totala de 4,92 milioane de euro.

Presedintele fundatiei, Jessica Douglas-Home, explica, intr-o brosura editata in anul 2000, de ce a fost aleasa aceasta zona: "In luna iulie 1993, impreuna cu doi prieteni, am pornit din Bucuresti spre o zona situata la nord de Brasov, total nepregatiti pentru ceea ce urma sa descoperim in Transilvania. Am gasit cetati fortificate cu picturi murale, stradute pavate cu piatra de rau, case cu inscriptii si stucaturi, pajisti, paduri si vai cu flori salbatice, specii rare de flori si fluturi. Cirezi de vaci si bivoli isi indreptau pasii spre pasune in zori, pentru ca in amurg sa se intoarca negresit in ograda la muls. Am fost fermecati. Descoperisem o imagine a Europei rurale a carei bogatie si frumusete se pastrau neatinse".

Si pentru ca aceste valori si frumuseti naturale dainuisera, fundatia si-a facut din pastrarea si valorificarea lor o adevarata misiune, iar comunitatile rurale au fost implicate nu numai in derularea proiectelor, dar mai ales in alegerea lor.

Andrea Rost, manager in cadrul MET, a explicat ca fundatia merge spre acele localitati unde comunitatea se implica, unde oamenii vor sa munceasca, vor sa pastreze nealterate valorile conservate de-a lungul timpului si sa le puna in valoare.

"Mergem acolo unde ne cheama oamenii sau autoritatile. Avem cateva intalniri, facem o prezentare, aratam care sunt proiectele noastre, ce facem, gasim un grup de initiativa si, daca ne intelegem si vedem ca lucrurile pot sa mearga, derulam proiecte. Oamenii din localitate spun ce trebuie facut - reparat un pod, un drum, un podet, scoala sau caminul cultural -, iar noi incercam sa gasim resurse pentru a rezolva problema", spune Andrea Rost.

Mălâncrav, un sat aflat intr-o fundatura, cautat acum de turisti straini

Asa s-a ajuns si in localitatea Malancrav din judetul Sibiu. Satul este situat la aproape o suta de kilometri de municipiul Sibiu spre Sighisoara si la 13 kilometri de cel mai apropiat drum national, intr-o fundatura. In anul 2000, MET a ajuns la Malancrav, iar de atunci au fost derulate peste 180 de proiecte.

Pentru ca a fost necesara reabilitarea unor biserici si locuinte, au fost pregatiti 40 de mesteri restauratori, cu care au fost facute lucrarile la principalele obiective. Pentru ca era nevoie de lemn, tigla si caramida pentru constructii si pentru ca satul era plin de oameni fara posibilitatea gasirii unui loc de munca, dar dornici sa munceasca, au fost infiintate un atelier de tamplarie si un cuptor de tigla si caramida traditionala.

Au fost restaurate astfel Biserica Evanghelica, Biserica Catolica si 75 de fatade ale caselor traditionale din sat, oameni de diferite etnii - sasi, romani, maghiari si romi - lucrand cot la cot.

Livada si fabrica de suc de fructe, revitalizate pentru a produce suc ecologic de mere si de pere

Un alt proiect a vizat revitalizarea unei livezi si a unei fabrici de suc de fructe existenta in localitate. Fundatia a cumparat merii si perii de pe 108 hectare si a transformat livada intr-una ecologica, atestata periodic in acest sens.

Administratorul livezii, Dan Marton, spune ca reprezentantii organismului care stabileste ca procedurile de lucru, substantele si ingrasamintele folosite sunt ecologice vin de doua ori pe an la Malancrav, o data in mai si o data in septembrie, inainte de culesul fructelor.

Trei persoane din localitate sunt angajate permanent sa se ocupe de livada si sa intretina fabrica de suc in lunile in care nu se produce. Fabrica functioneaza doar in perioada in care se culeg fructele din livada proprie si se face sucul.

Cele trei persoane nu pot face toate lucrarile necesare asa ca, anual, incepand cu luna martie sunt angajati zilieri care lucreaza in livada la curatatul pomilor, la stopitul acestora, la sapatul terenului si fac tot ceea ce este necesar pentru obtinerea unei productii cat mai mari.

In perioada septembrie-noiembrie se culeg merele si perele, atunci lucrand si cate o suta de oameni in livada. Localnicii culeg manual fructele mari si frumoase, care pot fi vandute ca atare. Dupa incheierea culesului fructelor in acest mod, se trece la recoltarea industriala a merelor si perelor, din care se face suc ecologic.

Dan Marton spune ca productia anuala este de o suta de tone la 50 de hectare. Fructele culese manual se vand in magazine de profil din tara sau direct de la livada. Din fructele culese industrial se produc, anual, aproximativ 30.000 de litri de suc de mere ecologic si cam 7.000 de litri de suc de pere, toata cantitatea de fructe care este culeasa intr-o zi fiind procesata in fabrica in ziua respectiva, pentru ca fructele sa nu se altereze.

Toata cantitatea de suc produsa in fabrica este vanduta in tara, in magazine cu profil ecologic, dar si la diferite ambasade din Bucuresti. Un litru de suc costa 8 lei.

Dan Marton spune ca, deocamdata, livada nu aduce profit pentru ca se plateste anual arenda de 12.000 de euro catre ADS, care detine terenul, iar costurile de productie pentru fructele si sucul ecologic sunt foarte ridicate. Intentioneaza insa sa mai planteze pomi, care, odata ajunsi la maturitate, sa creasca productia livezii si, de asemenea, vrea sa scada costurile de productie a sucului prin tehnologizarea fabricii.

Conacul Apafi, restaurat si admirat si de Printul Charles

Cel mai important proiect al MET la Malancrav a fost insa restaurarea si introducerea in circuitul turistic a Conacului Apafi, datand din secolul al XV-lea, care a apartinut principelui Mihaly Apafi. Conacul este situat pe o colina, la marginea livezii si in apropierea unei biserici fortificate, peisajul pe care il ofera fiind unul dintre punctele forte care atrag turistii.

"In zona este de admirat mai ales natura, ca face parte din Aria Protejata Natura 2000. Multi turisti vin pentru drumetie. Sa vada natura virgina, dar si agricultura traditionala. Sunt pasunile cu stejari seculari, tipic pentru partea sudica a Transilvaniei si care nu se gasesc in alta parte. Sunt foarte multe specii de pasari, multe plante, flori. Turistii vin sa vada viata din Transilvania, un sat sasesc, traditiile. La Malancrav, peste zece la suta din populatia din sat mai este saseasca si se pastreaza traditiile", povesteste Andrea Rost.

Natura si peisajul l-au fascinat si pe Printul Charles, atunci cand acesta a vizitat localitatea. Oamenii povestesc ca Printul de Wales a admirat conacul, dar nu a dormit niciodata acolo. A facut lungi plimbari pe jos, a stat de vorba cu oamenii, a admirat frumusetile loculului si a cumparat produse traditionale.

Conacul a fost cumparat de catre MET in anul 2000, de la Biserica Evanghelica. Inainte de Revolutie, aici fusese Caminul Cultural, unde aveau loc toate petrecerile din localitate. Multele randuri de proprietari pe care i-a avut de-a lungul secolelor, un incendiu care a devastat la un moment dat cladirea, anii de comunism in care a fost exploatata aproape industrial, construindu-se o bucatarie imensa, devastarea de la Revolutie si apoi anii in care nu s-a facut nimic in interior, au lasat urme adanci asupra conacului si au distrus tot ceea ce a fost original.

Reabilitarea conacului a inceput in 2003 si s-a incheiat in 2007. Pentru ca totul sa fie cat mai aproape de varianta originala, s-au cercetat arhive, chiar si la Budapesta, s-au cautat imagini vechi, s-au facut sapaturi arheologice, dar s-au luat si zeci de interviuri de la localnicii varstnici.

"Un om in varsta - avea 97 de ani atunci - ne-a povestit ce isi aducea aminte din copilarie. Ne-a dat o descriere exacta a curtii. Marea surpriza a fost ca atunci cand au inceput muncitorii sa sape au dat de fundatia fantanii. A fost exact asa cum ne-a descris si am refacut fantana, potecile asa mici. Tot de la el am aflat cateva detalii despre interior, pentru ca in arhive foarte putine lucruri am gasit", isi aminteste Andrea Rost.

Din 2007, conacul a fost deschis turistilor. Aici se pot inchiria patru camere duble si una single, la pretul de 60 de euro pe noapte de persoana. Conacul are si o bucatarie, o biblioteca in care sunt carti in cinci limbi, dar si un salon de primire, cu oglinzi mari si elemente de decor vechi, cumparate din zona sau primite de la diferite persoane.

Pardoseala a fost refacuta in intregime, dupa modelul gasit intr-un colt al unei incaperi, banuindu-se ca a fost cea originala: caramida manuala arsa, care a fost apoi lacuita cu trei straturi de lac de in. Pentru a putea primi turisti pe tot timpul anului, a fost introdusa incalzire centralizata, tevile fiind montate in pereti, cu exceptia bibliotecii, unde tevile sunt in pardoseala.

In gradina au loc diferite evenimente: nunti, botezuri, intalniri ale unor firme, cu participarea a maximum 80 de persoane, pentru a nu incarca prea mult peisajul.

Regina Linzing administreaza de cinci ani conacul, pentru MET, avand rolul de gazda pentru turistii care vin din toate colturile lumii, dar mai ales din Europa.

"E frumos, va dati seama, lucram aici unde altii vin sa-si petreaca concediul. Le place foarte mult. Fac excursii, majoritatea pe jos. Merg in satele vecine, viziteaza biserica, aici aproape. Unii merg si cu caruta. Se simt foarte bine. Cine doreste poate sa foloseasca bucataria. Cine nu, pregatesc eu micul dejun, pranzul, depinde fiecare cat doreste. Eu ma ocup de turisti cand vin. Eu ii preiau, pregatesc camerele, fac masa, fac totul pana pleaca. Nu e greu sa ai grija de o astfel de casa. E frumos. Curatenia nu se face greu, e usor de intretinut. E totul asa gandit incat se potriveste in natura", afirma Regina Linzing.

Fiind unul dintre putinele conace din Romania care pot fi locuite, Conacul Apafi din Malancrav atrage anual in zona multi turisti din intreaga lume, multi dintre ei alegand sa se si cazeze aici. Multe corporatii isi tin aici sedintele si isi aduc colaboratorii din strainatate.

Covor facut de o localnica, cumparat de Printul Charles la o expozitie

De-a lungul timpului, MET a cumparat si patru case parasite din sat, le-a refacut si le-a dotat traditional, devenind case de oaspeti administrate de familii din sat. Mihaela Neagu administreaza una dintre aceste case de oaspeti, situata langa locuinta ei. Femeia se ocupa de turisti de cand vin si pana cand pleaca si le ofera produse traditionale.

"Le fac mancare traditionala, mancaruri sanatoase. Ciorba de vacuta, alte ciorbite, tocana de miel, de oaie, de vitel. Le oferim branza facuta in casa, de la animalele noastre. Daca oamenii stau mai mult, cumparam si branza de la vecini, pentru ca se face in sat branza de oaie, de capra, de vaca si de bivolita. Le place tare mult aici, multi dintre turisti spun ca se simt ca la bunici", spune Mihaela Neagu.

Ea intretine casa si ramane cu banii pe care turistii ii platesc pentru sejururile petrecute la Malancrav, oferind un mic procent fundatiei, care se ocupa de rezervari si promoveaza national si international zona.

In anul 2012, in cele patru case de oaspeti si la conac s-au inregistrat 1.400 de innoptari.

Toate tesaturile din conac si din casele de oaspeti - perdele, prosoape, fete de masa, covoare, paturi - au fost realizate manual de femeile din localitate. Doua dintre ele si-au infiintat ateliere de tesut si traiesc din lucrurile pe care le confectioneaza la razboi.

Maria Nistor a invatat sa teasa de la mama si bunica ei si are in toata casa lucruri facute de mainile ei: fete de masa, perdele, covoare, prosoape. in razboiul de tesut are acum montata o fata de masa pentru finalizarea careia va lucra trei saptamani, cate cinci-sase ore pe zi.

"Turistilor le plac tare mult produsele noastre traditionale. Se bucura tare mult de ele. Unii cumpara, insa altora li se par scumpe si doar le admira. Fata de masa o fac pentru mine, iar daca vine vreun turist si o vrea, o sa i-o vand. Mi s-a mai intamplat sa vina turisti care au insistat foarte mult sa le dau lucruri pe care le aveam in casa, desi unele chiar le facusem pentru mine si voiam sa le pastrez", povesteste Maria Nistor, care va vinde cu 500-600 de lei fata de masa la care lucreaza.

Langa razboiul de tesut, femeia are doua fotografii in care apare alaturi de Printul Charles, care ii admira covoarele. Ea spune cu mandrie ca acesta a cumparat un covor de la ea.

"Eram cu o expozitie la Saschiz si a venit Printul Charles si, cum a intrat, a vazut covorul meu si a zis: «Asta e al meu. Il vreau». I-a placut tare mult. Am fost tare mandra. Acum am de trimis la Londra doua covoare de lana pentru care am avut comanda de la niste turisti care au venit si si-au ales ei modelele", mai spune Maria Nistor, care recunoaste ca nu si-ar fi construit o cariera si nu ar fi trait din tesut daca MET n-ar fi ajuns la Malancrav, atragand turisti de peste tot in satul izolat din judetul Sibiu.

Localnicii, ajutati de fundatie, dar invatati sa nu depinda de ea

Andrea Rost, care este originara din Malancrav, spune ca unul dintre principiile de baza ale MET este de a nu-i face pe oameni dependenti de fundatie. Odata ce li s-a aratat o directie si odata ce au fost ajutati sa-si deschida diferite ateliere traditionale, sunt incurajati sa-si gaseasca singuri comenzi, sa se promoveze singuri si sa se poata descurca in orice situatie.

"A fost foarte bine ca a venit fundatia aici. Pentru oameni a fost un mare lucru, pentru ca sunt convinsa ca foarte multi plecau de aici, avand in vedere ca nu aveau loc de munca si niciun viitor. Eu imi aduc aminte ca a fost oarecum parasit satul, nu de oameni, ci de orice ajutor din afara. Dupa 1990 nu a mai functionat transportul pentru elevi, au fost parinti care au cumparat un microbuz si au platit pe cineva sa duca copiii la scoala la Sighisoara. Oamenii nu aveau locuri de munca. E distanta mare, sunt 13 kilometri pana la sosea, drum neasfaltat pe atunci, era o problema sa te duci la lucru. Nu puteai sa faci naveta. Locuri de munca in sat, mai nimic. Eu zic ca ajutorul a fost foarte important", sustine managerul MET.

Statistic vorbind, in comparatie cu alte sate izolate din judetul Sibiu, Malancrav este "un sat destul de viu": sunt familii tinere cu copii, 1.100 de locuitori, in jur de 200 de copii care invata in cele patru corpuri de cladire ale scolii din sat si multi altii care fac naveta la Sighisoara.

Oamenii spun ca totul se datoreaza faptului ca sunt locuri de munca in sat si nu au fost nevoiti sa-si paraseasca locurile natale.

Frescele unice in lume ale manastirilor din Bucovina. Misterul culorilor imposibil de reprodus
Frescele unice in lume ale manastirilor din Bucovina. Misterul culorilor imposibil de reprodus
FULLSCREEN
Malancrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic datorita fundatiei Printului Charles
  • /

Sursa: Mediafax

VIDEO PROTVPLUS.RO
VORBESTE LUMEA
Un puști a creat cea mai ușoară modalitate de a memora operele literare pentru examenul de Bacalaureat
Ce metodă a aplicat pentru a învăța Moromeții, Ion sau Baltagul

02:46
VORBESTE LUMEA
Terapie prin plutire
Cristian Budacă: "Plutesti fără niciun fel de efort"

03:00
VORBESTE LUMEA
"Păsații" au intrat la apă
Fiul lui Cornel Păsat, Driyas, are 11 luni și jumătate

06:30
LA MARUTA
Margherita de la Clejani este de nerecunoscut. Cum arată acum

09:12
LAS FIERBINTI
Dorel este împușcat de Giani
Bobita, Giani, Celentano, Dorel si toate celelalte personaje sunt pregatite sa faca fata unor noi aventuri.

01:17
LAS FIERBINTI
Gianina este șefă de asociație
Bobita, Giani, Celentano, Dorel si toate celelalte personaje sunt pregatite sa faca fata unor noi aventuri.

03:25
LA MARUTA
Geanina Ilieș are un băiat superb
Cum arată și cât de mare este Patrick

08:40
LAS FIERBINTI
Dorel nu reușește să prindă șobolanul din cârciumă
Bobita, Giani, Celentano, Dorel si toate celelalte personaje sunt pregatite sa faca fata unor noi aventuri.

03:00
LA MARUTA
Iulia Albu comentează ținutele vedetelor de pe Instagram

17:30
LAS FIERBINTI
Muncitorii angajați de Vasile s-au accidentat
Bobita, Giani, Celentano, Dorel si toate celelalte personaje sunt pregatite sa faca fata unor noi aventuri.

02:16
vacanta
Topul destinațiilor de vacanță pentru români. 50% preferă să plece în concediu în străinătate
Distracția s-a mutat de pe malul mării în parcurile acvatice: „Destul de solicitant”
Angajați din Etiopia, Iran și Siria pe litoralul românesc. Ce salarii primesc
Operațiune fără precedent: delfinii din Marea Neagră, monitorizați din avioane
Cele mai bune destinații de explorat în luna iulie
Românii, așteptați pe malul sârbesc al Dunării. Cum își promovează vecinii plajele
plaje
Nou trend pe litoral: plaje all inclusive unde se poate lua masa. Părerile turiștilor
Petrecerile de pe litoral s-au încheiat cu amenzi uriașe. 200 de șoferi sancționați
Cât plătesc românii pentru a merge în tabere de yoga în Nepal și India
Record pe litoral. 100.000 de turiști au umplut plajele de la Marea Neagră
Locurile ascunse unde turiştii redescoperă viaţa la ţară şi mâncarea tradiţională
Ce a găsit un turist într-o cameră de hotel de 4 stele, pe litoral: "Am dat 9.200 pe bilet"