Câți pași trebuie făcuți zilnic pentru a încetini boala Alzheimer. Plimbările care pot proteja creierul de declin
Persoanele cu boala Alzheimer care fac zilnic între 3.000 şi 5.000 de paşi îşi pot încetini semnificativ declinul cognitiv, arată un nou studiu.
Creșterea moderată a nivelului de activitate fizică ar putea întârzia deteriorarea mentală cu până la trei ani, iar un efort ușor mai mare, între 5.000 și 7.500 de pași pe zi, poate extinde această protecție la aproximativ șapte ani.
Cercetarea, realizată de o echipă de la Facultatea de Medicină a Universității Harvard și publicată luni în prestigioasa revistă Nature Medicine, arată că nu este nevoie de pragul de 10.000 de pași pe zi pentru a obține beneficii cognitive. Chiar și mișcarea moderată poate avea efecte notabile asupra sănătății creierului.
Studiu amplu pe durata a 14 ani
Studiul a inclus 296 de participanți din programul Harvard Aging Brain Study, care urmărește etapele incipiente ale bolii Alzheimer.
Niciunul dintre participanți nu prezenta semne de afectare cognitivă la începutul cercetării. Timp de până la 14 ani, aceștia au fost evaluați periodic prin teste cognitive și investigații imagistice cerebrale, purtând pedometre pentru a măsura numărul mediu de pași zilnici.
Cum acționează activitatea fizică asupra creierului
Creierul persoanelor cu risc crescut de Alzheimer prezintă, de obicei, acumulări anormale de proteine beta-amiloid și tau. Deși mecanismul exact dintre cele două nu este complet înțeles, se știe că nivelurile de beta-amiloid cresc primele, fiind urmate de acumularea proteinei tau, asociată mai direct cu declinul cognitiv.
Rezultatele au arătat că beneficiile mișcării zilnice s-au manifestat doar la persoanele care aveau deja niveluri ridicate de beta-amiloid, adică în stadiile preclinice ale bolii.
Activitatea fizică reduce acumularea proteinei tau
La aceste persoane, activitatea fizică a redus ritmul de acumulare a proteinei tau, responsabilă de deteriorarea conexiunilor neuronale, încetinind astfel declinul cognitiv cu 3 până la 7 ani comparativ cu persoanele sedentare.
În schimb, acumularea de beta-amiloid a continuat, fără modificări majore.
Pentru participanții cu niveluri scăzute de beta-amiloid, adică cu risc scăzut de Alzheimer, numărul de pași nu a influențat semnificativ performanțele cognitive.
Autorii subliniază că persoanele cele mai expuse declinului cognitiv sunt cele cu niveluri ridicate de beta-amiloid și activitate fizică scăzută – o categorie care ar trebui vizată prioritar prin intervenții pentru a evita sedentarismul.
Concluzia studiului este încurajatoare: chiar și un nivel redus de activitate fizică, ușor de atins pentru majoritatea vârstnicilor, poate contribui semnificativ la menținerea funcțiilor cognitive și la încetinirea progresiei bolii Alzheimer.
