Agricultura viitorului: pepeni cu gust de vanilie și roșia cu țepi

Sunt soiuri create de specialiştii de la staţiunea de cercetare din Buzău, care se pregătesc să le omologheze. Tot ei au reuşit să aclimatizeze roşia cu ţepi din Peru - care urmează să fie folosită pentru a obţine tomate româneşti, rezistente la secetă.

Pepenii galbeni cu aromă de vanilie au mărimea unei nuci de cocoş şi miezul alb. Că să îi obţină, cercetătorii de la Staţiunea Legumicolă din Buzău au muncit 20 de ani - timp în care au încrucişat mai multe soiuri din România, China şi Irak. La exterior, unii au coajă galbenă, alţii sunt albi.

Costel Vânătoru, cercetător stațiunea legumicolă Buzău: "Este foarte dulce şi puternic aromat. S-a creat acest soi pentru faptul că pepenii mari nu pot fi consumaţi la o singură masă şi atunci suntem nevoiţi să-l păstrăm şi atunci îşi pierde foarte mult din calităţi, ori acesta poate fi consumat la o singură masă şi atunci poate fi folosit proaspăt şi beneficia de aroma şi gustul lui deosebit."

Pro TV

Până când pepenii cu aromă de vanilie vor ajunge în pieţe va mai trece însă timp. Cercetătorii au nevoie de cel puţin 2 ani pentru că soiul să fie omologat şi brevetat. În serele staţiunii de cercetare din Buzău este în studiu şi roşia chery - cu tulpină plină de spini. Originară din Peru, a fost adusă în România în urmă cu 5 ani şi e folosită pentru a obţine, prin încrucişări, tomate rezistente la seceta şi dăunători.

Citește și

Primul laborator de cercetare a cutremurelor de suprafață din România

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Bianca Mușat, cercetător stațiunea legumicolă Buzău: "Se distinge prin multitudinea de ţepi prezenţi pe întregul organ vegetativ, atât pe tulpină cât şi pe frunză, cât şi pe fruct. Fructul este îmbrăcat în nişte bractei cu ţepi foarte agesivi. Fructul la maturitate devine roşu spre roşu închis şi are gust dulce acrişor."

Tot la Buzău, cercetătorii au reuşit să obţină un soi de fasole care are păstăile lungi de 60 de centrimetri.

Camelia Bratu, cercetător stațiunea legumicolă Buzău: "Păstăile sunt foarte lungi, el este productiv, sunt distincte prin faptul că păstăile sunt foarte crocante şi mult mai fine faţă de cele tradiţionale, nu mai formează acele ațe care ne deranjează."

Neobişnuit este şi dovleacul care seamă cu un şarpe. El a apărut după ce un soi de dovleac lung a fost încrucişat cu un castravete armenesc şi poate ajunge şi la 2 metri lungime. Noul dovleac - spun specialiştii - asigura producţii mari şi este mai rezistent la dăunători decât cel obișnuit.

Pro TV

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5