UE construiește cea mai mare fabrică de procesare a pământurilor rare la frontiera cu Rusia. „Exact la momentul potrivit”
Europa accelerează construcţia celei mai mari fabrici de pământuri rare de pe continent, situată chiar la graniţa cu Rusia, în încercarea de a reduce dependenţa strategică de China în aprovizionarea cu magneţi esenţiali pentru tehnologiile moderne.
Centrul, dezvoltat de compania canadiană Neo Performance Materials şi inaugurat în septembrie, îşi măreşte producţia într-un moment în care UE încearcă să-şi diversifice lanţurile de aprovizionare cu minerale critice.
Fabrica se află în oraşul industrial Narva din Estonia, separat de Rusia doar de râul Narva, frontieră externă a NATO şi a Uniunii Europene.
Fabrica din Narva devine strategică pentru Europa
Analiştii estimează că instalaţia va juca un rol cheie în reducerea dependenţei Europei de importurile chineze, însă avertizează că regiunea are în faţă un drum lung şi dificil pentru a-şi îndeplini obiectivele din strategia mineralelor.
Magneţii fabricaţi din pământuri rare sunt indispensabili pentru vehicule electrice, turbine eoliene, smartphone-uri, echipamente medicale, aplicaţii de inteligenţă artificială şi sisteme de armament de înaltă precizie.
Directorul Neo, Rahim Suleman, a declarat pentru CNBC că uzina este pe cale să producă 2.000 de tone de magneţi anul acesta, urmând să crească la 5.000 de tone şi mai mult, în condiţiile unei pieţe „care se extinde extrem de rapid”.
Producția crește și diversifică lanțurile de aprovizionare
În prezent, aproape toţi magneţii de pământuri rare utilizaţi în Europa provin din China, însă fabrica din Narva ar putea acoperi în viitor circa 10% din cererea regională.
„Nu vorbim despre independenţă, ci despre lanţuri de aprovizionare robuste şi diversificate, care reduc riscul de concentrare”, a spus Suleman.
Compania a semnat contracte iniţiale cu furnizori importanţi din industria auto, precum Schaeffler şi Bosch, care livrează piese către Volkswagen şi BMW.
Europa se confruntă însă cu numeroase obstacole: deficit de finanţare, reglementări împovărătoare, un lanţ de aprovizionare limitat şi fragmentat şi costuri de producţie ridicate. Toate acestea ridică întrebări privind fezabilitatea obiectivelor ambiţioase ale Bruxellesului.
Estonia susține proiectul ca motor al transformării economice
Rarele pământuri au devenit un punct central în competiţia geopolitică dintre SUA şi China. Beijingul domină lanţul global, realizând circa 60% din extracţia mondială şi peste 90% din producţia de magneţi. Europa este cel mai mare importator al Chinei. Deşi China a amânat recent introducerea unor noi restricţii la export, cele impuse anterior rămân în vigoare.
Estonia vede proiectul din Narva ca pe un element cheie al tranziţiei sale economice. Fabrica a primit 18,7 milioane de euro din fonduri europene şi reprezintă un exemplu al direcţiei în care UE doreşte să îşi dezvolte capacitatea industrială. Oficialii estonieni au salutat investiţia, considerând-o esenţială pentru modernizarea economiei şi pentru adaptarea la tensiunile din comerţul global.
„Este o capacitate de procesare unică şi un proiect care a venit exact la momentul potrivit”, a declarat Jaanus Uiga, secretar general adjunct pentru Energie şi Resurse Minerale al Estoniei.
Etichete: estonia, fabrica, Rusia, uniunea europeana,
