Primul laborator de cercetare a cutremurelor de suprafață din România
Fenomenul Izvoarele, cum au fost numite sutele de mişcări ale pământului produse în satul din Galaţi, va da naştere primului laborator de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România.
După o investiţie de 200 de mii de euro, în zona vor fi montaţi senzori seismici performanţi, capabili să măsoare cutremurele cu magnitudine mică, dar care pot indică şi o eventuală ruptură de falie.
Tehnica folosită în Japonia şi Statele Unite ar putea fi extinsă în următorii ani în mai multe zone seismice din ţară şi va duce inclusiv la schimbarea regulilor de construcţie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pe pereţii caselor din Izvoarele se văd şi acum crăpăturile produse de cel mai important şi deopotrivă straniu roi de cutremure de la noi: 300 înregistrate într-un interval de o luna, toate de suprafaţă. Este motivul pentru care specialiştii Institutului de Fizică a Pământului au ales această zonă pentru a pune pe picioare primul laborator de geofizică pentru cutremurele de mică adâncime.
Specialiştii vor monta aici, pe dealurile de la Izvoarele, trei senzori seismici în foraj, la şaizeci de metri adâncime şi la opt kilometri distanţă unul faţă de celălalt. Este un sistem de ultimă generaţie, folosit atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Japonia.
Senzorii sunt capabili să măsoare cutremurele imposibil de sesizat în acest moment, dar extrem de importante. Se ştie, de exemplu, că un roi de cutremure poate fi urmat de unul mai serios. Toate datele strânse de la senzorii care au costat 200 de mii de euro vor fi studiate intens de cercetători. Mai ales că zona este brăzdată de falii ce se frământă încontinuu, la ciocnirea a trei plăci tectonice de mărimea a două judeţe.
Sunt date care ar putea duce inclusiv la schimbarea regulilor în construcţii. Seismologii speră să obţină finanţare pentru montarea unor asemenea senzori inteligenţi în toată ţara.
Singurele care nu pot fi, din păcate, "măsurate" deocamdată sunt cutremurele de mare adâncime, cum sunt cele din Vrancea, cele mai periculoase. La peste 150 de kilometri adâncime este imposibilă montarea unor astfel de senzori.
Sursa: Pro TV
Etichete: cutremur, laborator, seism, senzori, izvoare,
Dată publicare:
27-08-2017 19:41