Tradițiile seculare din Ținutul Meșteșugarilor. ”Când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe”
Astăzi ajungem în Ținutul Meșteșugarilor - așa cum poate fi numit județul Covasna. În fiecare sat de acolo găsim cel puțin un atelier unde lemnul, lâna, fierul sau aluatul capătă formă datorită unor oameni pricepuți.
Meșterii lucrează cu unelte tradiționale, după metode vechi de sute de ani, și abia așteaptă să primească oaspeți dornici să le afle poveștile și să se bucure de creațiile lor.
Veniți din București pentru numai o noapte în zonă, acești tineri au poposit în satul Tălișoara, unde au aflat că își are atelierul un fierar vestit.
Omul a moștenit forja de la tatăl său și de mic a descoperit tainele acestui meșteșug. Acum, din mâinile lui ies adevărate opere de artă.
”Aicea este un semn de fierar, fierărie care făcea obiecte decorative, după cum vedeți arată o frunză, o nicovală și un ciocan”.
La fierăria cu ușa mereu deschisă, oamenii zăbovesc ore întregi.
Turist: ”E foarte interesant, e prima oară când intru într-o fierărie. Eu credeam că în ziua de azi e totul foarte tehnologizat. Ori realitatea îmi spune că există niște oameni foarte pasionați care știu să facă lucrurile cu mâna lor”.
Meșterul a transformat vechiul atelier într-un muzeu.
Nagy György, meșter fierar: ”Aici sunt, în colecție, obiectele ce le comandau acum 100 de ani clienții. Cum vedeți, o foarfecă de tuns, adică mașină de tuns, lacăt foarte vechi, funcțional".
E zarvă mai mereu și în această curte de la marginea orașului Târgu Secuiesc. Atrași de mirosul îmbietor al scorțișoarei, turiștii pofticioși trec pragul atelierului de turtă dulce.
”Facem turtă dulce din 1880, eu sunt a patra generație din familie care duce mai departe acest meșteșug. Coacem tradițional. Astea se pun în turta dulce: scorțișoară, cuișoare și anason”.
Aluatul este așezat în peste trei sute de forme, care ajung la cuptor. Dar măiestria stă și în felul în care este decorată fiecare turtă dulce. Unele par mai degrabă broderii la care s-a lucrat cu migală.
”Elisabeta Szanto, meșter popular: Trebuie făcut prima dată fundalul. Și aici sunt niște linii care trebuie să se potrivească una cu alta.
Reporter: Câte zile lucrați la o astfel de turtă?
Elisabeta Szanto: Nu lucrez toată ziua, dar ține patru zile”.
”Sunt extrem de încântată”
Oaspeții nu pot rezista tentației și pleacă acasă cu brațele pline.
Cătălina Drescan, turistă: ”Am ales un brăduț foarte drăguț. E prima dată când vin la fabrica de turtă dulce și sunt extrem de încântată. Am să pun în practică tot ce am văzut”.
Georga Panica, ghid de turism: ”Urmează să vedem cum se fabrică pâinea, colacul secuiesc, apoi mergem și la fabrica de ciocolată, la Sfântu Gheorghe o să vedem cum se fabrică palinca”.
În satul vecin - Brateș - într-o casă din anii 1900 încă există un vechi război de țesut și o femeie care din zori și până seara bate cu vătala covoare, perdele sau stofe pentru costume populare.
"Reporter: Ce spun musafirii când intră în locul acesta?
Erzsebet Bartok, țesătoare: Cum ați spus și dumneavoastră: wow! Că încă mai păstrăm tradiția. Apreciază și când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe".
În satele din Covasna sunt mai bine de 100 de meșteșugari ale căror ateliere pot fi vizitate oricând.
Toate sunt adunate pe un site, unde găsiți informații, numere de telefon și hărți cu ajutorul cărora vă puteți pune la cale o călătorie în acest ținut în care tradițiile nu s-au pierdut.
.webp)
