În rândul angajaţilor români sub 35 de ani, proporţia este de 34%, faţă de puţin peste un sfert la nivel european, conform cercetării SD Works, companie de soluţii de resurse umane citată de Agerpres.

„Datele Eurostat arată că populaţia Europei îmbătrâneşte rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puţin 65 de ani reprezentau 17% din populaţia europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. Potrivit Comisiei Europene, forţa de muncă europeană ar urma să scadă cu aproximativ 12% între 2022 şi 2070, în ciuda creşterii participării pe piaţa muncii în rândul persoanelor mai în vârstă şi al femeilor. Companiile resimt deja efectele: 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că se confruntă cu un deficit de personal, comparativ cu 52% la nivel european. Problema este deosebit de pronunţată în Slovenia (64%), Croaţia, Irlanda şi Ţările de Jos (câte 57%), urmate de Norvegia (56%), Germania (55%) şi Regatul Unit (54%)", se menţionează într-un comunicat al companiei.

În acest context, specialiştii în resurse umane arată că este relevant faptul că angajaţii mai în vârstă nu sunt neapărat mai înclinaţi să se pensioneze anticipat decât colegii lor mai tineri. Astfel, în România, 40% dintre angajaţii de minimum 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporţiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%. Totodată, 42% dintre angajaţii români de minimum 55 de ani sunt dispuşi să rămână activi şi după atingerea vârstei legale de pensionare, faţă de 32% la nivel european.

Românii, mult mai încrezători în ei față de ceilalți europeni

„Atunci când angajaţii mai în vârstă îşi doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorinţa de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viaţa personală (78%), sănătatea (72%) şi dorinţa de a îndeplini anumite obiective personale (44%). Toate aceste ponderi depăşesc rezultatele europene, de 57%, 53%, respectiv 40%. Scăderea motivaţiei este menţionată de 36% dintre respondenţii români, faţă de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13%, respectiv 17%, comparativ cu 25% şi 26% la nivel european", explică realizatorii studiului.

Recomandări Video

Disponibilitatea angajaţilor mai în vârstă de a continua să lucreze poate avea legătură cu felul în care îşi percep viaţa profesională. În România, 86% dintre angajaţii de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-şi face bine treaba, faţă de 76% la nivel european. De asemenea, 84% simt că munca lor le oferă sens şi împlinire, comparativ cu aproximativ 80% la nivel european. În rândul angajaţilor sub 35 de ani, proporţia este mai mică: 69% în România şi 68% la nivel european.

Diferenţele dintre generaţii se regăsesc şi în satisfacţia generală faţă de muncă. În România, 84% dintre angajaţii de minimum 55 de ani sunt mulţumiţi de activitatea lor, comparativ cu 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78%, respectiv 71%. Totodată, 74% dintre angajaţii români din grupa de vârstă mai ridicată simt că munca le este apreciată, faţă de 64% dintre colegii mai tineri. Mediile europene sunt de 65%, respectiv 59%.

Această experienţă profesională pozitivă se asociază şi cu o perspectivă diferită asupra carierei. În timp ce angajaţii mai tineri sunt mai deschişi către un nou loc de muncă sau un alt rol, cei de minimum 55 de ani par să resimtă mai puţin nevoia unei schimbări.

Românii se tem cel mai puțin de inteligența artificială

„Aşa cum era de aşteptat, mobilitatea pe piaţa muncii este semnificativ mai redusă în rândul angajaţilor mai în vârstă. În România, doar 9% dintre cei de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă într-o altă organizaţie, comparativ cu 32% dintre angajaţii sub 35 de ani. La nivel european, proporţiile sunt de 5%, respectiv 19%. Aceeaşi tendinţă se observă şi în interiorul organizaţiilor: 9% dintre angajaţii români de minimum 55 de ani caută un alt rol la actualul angajator, faţă de 25% dintre colegii sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4%, respectiv 18%. Aceste rezultate pot indica o nevoie mai redusă de schimbare. Dintre angajaţii români de minimum 55 de ani, 72% nu caută în prezent un loc de muncă în afara organizaţiei, iar 74% nu caută un alt rol în cadrul acesteia. La nivel european, ponderile ajung la 83%, respectiv 86%", se mai precizează în documentul citat.

Dorinţa mai redusă de schimbare se reflectă şi în interesul pentru formare profesională. În România, 46% dintre angajaţii de minimum 55 de ani declară că nu îşi doresc să participe la programe de formare, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporţiile sunt de 50%, respectiv 36%.

În acelaşi timp, 77% dintre angajaţii români sub 35 de ani îşi doresc să îşi dezvolte în continuare competenţele, faţă de 63% dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele rezultate depăşesc mediile europene, de 70%, respectiv 58%. Experienţa mai vastă a angajaţilor mai în vârstă pare, totodată, să le ofere încredere pe o piaţă a muncii aflată în schimbare rapidă.

Nivelul mai ridicat de implicare şi de încredere în propriile capacităţi al angajaţilor mai în vârstă se reflectă şi în modul în care aceştia privesc viitorul, inclusiv dezvoltarea inteligenţei artificiale. În România, 64% dintre angajaţii de minimum 55 de ani se simt încrezători în privinţa propriului loc de muncă, chiar şi atunci când automatizarea le modifică rolurile sau sarcinile. În rândul angajaţilor sub 35 de ani, proporţia este de 51%. La nivel european, rezultatele sunt de 61%, respectiv 53%.

„Această încredere nu pare să provină dintr-o familiaritate mai mare cu inteligenţa artificială. Doar 30% dintre angajaţii români de minimum 55 de ani folosesc regulat instrumente de IA în activitatea zilnică, comparativ cu 42% dintre cei sub 35 de ani. Totuşi, utilizarea este mai răspândită în România decât la nivel european în ambele grupe de vârstă, mediile europene fiind de 20%, respectiv 38%", susţine sursa.

În ceea ce priveşte competenţele umane, 67% dintre angajaţii români de minimum 50 de ani sunt convinşi că abilităţile lor unice nu pot fi înlocuite de inteligenţa artificială, comparativ cu 69% dintre angajaţii sub 35 de ani. România se diferenţiază astfel de tendinţa europeană, unde încrederea este mai ridicată în rândul angajaţilor mai în vârstă: 74%, faţă de 64% în rândul celor mai tineri.

Realizatorii studiului atrag, însă, atenţia că angajatorii mai au de făcut progrese în sprijinirea tranziţiei către un mediu de lucru în care IA are un rol tot mai important. Doar 31% dintre angajaţii români de minimum 55 de ani consideră că primesc suficient sprijin pentru a se pregăti pentru acest viitor, comparativ cu 35% dintre cei sub 35 de ani. Deşi depăşesc mediile europene de 17%, respectiv 29%, aceste procente arată că sprijinul ajunge în continuare la o minoritate a angajaţilor.

SD Worx oferă soluţii de HR, salarizare şi administrarea timpului de lucru, ajutând organizaţiile să gestioneze procesele esenţiale pe care angajatorii şi angajaţii lor se bazează zi de zi - de la plata corectă şi la timp a salariilor până la administrarea timpului de lucru, a datelor şi a conformităţii în toate etapele parcursului profesional al angajaţilor.