Borsul, frate cu romanul. Produsul romanesc pe care l-am luat cu noi si peste ocean
Cand spui ciorba romaneasca, spui automat “bors”. Chiar daca nu e specific doar tarii noastre, suntem singurii care il folosim in bucatarie la prepararea supelor si ciorbelor.
Doar noi si japonezii
Numele, e drept, l-am luat de la vecini. Popoarele slave numesc “bors” ciorba de sfecla rosie servita rece sau calda, cu sau fara carne. La noi, insa – si numai la noi – “bors”, sau mai bine zis “bors de putina”, e zeama acra de tarate. Termenul s-a extins apoi si la ciorbele acrite cu acest ingredient, specifice artei culinareromanesti. El se mai foloseste intr-o singura bucatarie din lume, cea japoneza, insa in mod cu totul diferit, la muraturi.
Alte preparate si produse specific romanesti gasesti in Saptamana Romaneasca!
Mult timp, borsul era facut prin gospodariile oamenilor si se cumpara de la piata sau de pe marginea drumului. Apoi au aparut intreprinzatorii care au inceput sa-l produca industrial. Unii au ajuns chiar milionari.
Milionari din bors
Emil Dicu din Tecuci a fost printre primii romani care s-au gandit sa faca bani din bors. In 1995 a inceput cu o oala de 50 de litri pusa pe aragazul din bucatarie si cu reteta bunicii lui: apa, tarite de grau, malai si huste, adica "drojdia de bors", taratele care raman pe fundul putinei dupa acrire. Plus putina paine prajita, pentru culoare, crengute de visin si leustean, alt ingredient specific bucatariei noastre.
Mica sa afacere a crescut si a ajuns sa produca 15.000 de litri de bors pe zi. Bors natural, fara E-uri, la sticla dar si la punga, ambalajul comod care i-a asigurat pozitia pe piata si l-a imbogatit. Si fiindca trebuie tot timpul sa inovezi, Emil Dicu vrea sa faca si bors bio, insa taratele ecologice sunt mai scumpe si mai greu de procurat.
Si pentru ca borsul era o reteta de succes, au aparut si investitori straini care au inceput sa invadeze piata, profitand de capacitatea mai mare de productie, dar si logistica. Milionarii romani ai borsului risca in urmatorii ani sa fie detronati de companii cu capital strain care produc aceasta specialitate romaneasca.
Unde-s romani e si bors
Dragostea romanilor pentru bors nu e nejustificata. Nutritionistii spun ca ajuta digestia si metabolismul, e bogat in vitamine, minerale si enzime. Acum cativa ani, cantareata Andreea Banica chiar se lauda ca a slabit tinand dieta cu bors. Conditia e insa ca borsul sa fie natural si nepasteurizat.
„Exista bors pasteurizat?”, va veti intreba. Da, si se vinde bine printre romanii plecati departe de tara. E exportat in Italia si Spania, dar si in Statele Unite si Canada. Asa ca peste tot unde sunt romanii vom gasi si bors de putina.
Etichete: bors, mancare, produse traditionale, romani, saptamana romaneasca,
