Premierul Ilie Bolojan spune că decizia privind neplata primei zile de concediu medical „ține cont de realități”. Prim-ministrul precizează că decizia a fost adoptată la propunerea Ministerului Sănătății.
Premierul Ilie Bolojan spune că decizia privind neplata primei zile de concediu medical „ține cont de realități”. Prim-ministrul precizează că decizia a fost adoptată la propunerea Ministerului Sănătății și are caracter tranzitoriu.
„Ea ține cont de realități: anul trecut cheltuielile pentru concediile medicale s-au ridicat la 6 miliarde de lei, aproape 8% din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate....Ca atare, bugetele pe sănătate sunt foarte mari care au crescut an de an...Pentru că suma pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentele și al serviciilor medicale am adoptat un prim pachet. Asta a dus la economii de aproximativ 10% din această sumă”, a spus premierul într-o conferință de presă de la Palatul Victoria.
Bolojan: Avem nevoie de bani pentru tratamente
Premierul a menționat și că Ministerul Sănătății a prospus suplimentarea bugetelor pentru tratamente.
„Ministerul Sănătății a venit cu propunerea de a suplimenta bugetele pentru tratamentul în ambulatori, un miliard de lei alocat suplimentar. În acest context, discuția a fost să facem economii în zona concediilor medicale. Și alte țări au această măsură, inclusiv pentru acoperirea costurilor tratamentelor. (…) Avem nevoie de bani pentru tratamentele oncologice, de exemplu”, a adăugat șeful guvernului.
Ilie Bolojan a fost întrebat dacă Guvernul caută în acest moment soluții pentru exceptarea bolnavilor de cancer sau a pacienților cu afecțiuni cronice de la această măsură.
„Am toată compasiunea pentru bolnavii oncologici, am și membri în familie în această situație, și vom face o evaluare după o lună o zile a acestei măsuri care oricum este tranzitorie...E important ca, atunci când acorzi un concediu medical, ca medic să fii conștient că disipăm cheltuielile în loc să îi sprijinim pe cei cu adevărat bolnavi”, a răspuns premierul. „Este o soluție tranzitorie până punem în aplicare mecanismele care să nu permită acordarea nejustificată a concediilor”, a mai insistat Bolojan.
Până acum, concediul medical începea cu cele 5 zile plătite de angajator, și din a 6 a intră plata de la stat. Acum, autoritățile au mutat în față o zi plătită de stat, iar aceasta de fapt nu se va mai plăti. Apoi, pentru următoarele 5, banii vor veni de la angajator și din a 7 a începe decontarea de la stat. Pentru codul de boala obișnuită, sumele rămân la fel, 55 % pentru 7 zile, 65% între 8-14 zile și 75% pentru concedii medicale mai mari de 15 zile.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat vineri că măsura privind neplata primei zile de concediu medical se aplică în multe alte state europene, mult mai drastic decât în România.
El a adăugat că s-a ajuns aici pentru că s-a pierdut controlul asupra concediilor medicale, fictive în special.
Ministrul a subliniat că nu poate spune că această măsură este una perfectă, pentru că aduce multe inechităţi, oameni care într-adevăr au nevoie de concediu medical şi unde bolile nu sunt inventate pot avea de suferit, astfel că a avut discuţii cu asociaţiie de pacienţi, pentru a nuanţa şi a reduce efectele secundare.
A fost lansată o petiție și o scrisoare către Avocatul Poporului pentru revenirea asupra acestei decizii. Reprezentanții pacienților s-au întâlnit cu ministrul Sănătății, care a promis să caute soluții pentru ca pacienții cronici să fie scutiți de această măsură.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
„Orthorexia Nervosa” este o tulburare de alimentație relativ recent descrisă și poate să nu fie un termen familiar pentru mulți profesioniști din domeniul sănătății.
PSD și AUR se aliază pentru a răsturna Guvernul Bolojan. Dacă săptămânile trecute Sorin Grindeanu jura că nu va face pact cu George Simion, astăzi a dat totul uitării, de dragul unei moțiuni de cenzură.
Finanțele țării par să intre pe un parcurs ceva mai stabil. Statul și-a crescut veniturile cu 12% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cheltuielile, deși rămân ridicate, sunt sub nivelul de anul trecut.
Se conturează tot mai tare o criză a kerosenului. Operatorii aerieni din România anunță deja scumpiri, iar mari companii din Europa anulează zboruri programate în următoarele luni.
