Termenul a fost propus și descris inițial de Steven Bratman în 1997, ca răspuns la creșterea numărului de persoane observate că dezvoltă o fixare pe alimentația sănătoasă sau „corectă”. Iată cum îți poate afecta viața.
Ce este orthorexia și cum diferă de alimentația sănătoasă
Ortorexia a fost definită în 1997 de Steven Bratman. În prezent, nu este recunoscută oficial în practica clinică drept o tulburare de alimentație distinctă, astfel că o persoană care merge la medic cu aceste simptome nu va primi un diagnostic oficial de „ortorexie”, deși termenul poate fi menționat în discuțiile despre afecțiune.
Ortorexia se referă la o obsesie nesănătoasă pentru consumul de alimente considerate „pure”. Ce este perceput ca fiind „pur” sau „impur” diferă de la o persoană la alta.
Acest lucru nu înseamnă că oricine urmează o dietă sănătoasă suferă de ortorexie. La fel ca în cazul altor tulburări de alimentație, comportamentul alimentar, în acest caz alimentația „sănătoasă” sau „curată”, este folosit pentru a face față gândurilor și emoțiilor negative sau pentru a obține un sentiment de control.
O persoană care folosește alimentația în acest mod poate simți anxietate intensă sau vinovăție atunci când consumă alimente pe care le consideră nesănătoase.
De asemenea, poate provoca probleme fizice, deoarece convingerile despre ce este sănătos pot duce la eliminarea unor nutrienți esențiali sau a unor grupe întregi de alimente.
Toate tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice serioase și trebuie tratate cât mai rapid pentru a oferi persoanei afectate cele mai bune șanse de recuperare completă.
Cauze și factori psihologici ai obsesiei pentru „mâncarea perfectă”
Cauzele ortorexiei sunt complexe și pot implica factori precum genetica, afecțiunile de sănătate mintală, presiunile sociale și experiențele personale. Deși nu se poate prezice exact cine va fi afectat, există anumiți factori de risc care pot crește probabilitatea dezvoltării ortorexiei, cum ar fi:
Perfecționismul
Existența unui istoric de tulburări de alimentație sau afecțiuni psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), tulburările de anxietate sau depresia, crește probabilitatea apariției tendințelor ortorexice. Aceste condiții pot duce la tipare rigide de gândire și comportamente legate de alimentație, conform montenido.
Evenimente negative de viață sau stres
Schimbările majore din viață, evenimentele stresante sau experiențele traumatice pot declanșa comportamente ortorexice, deoarece persoanele caută control și ordine prin reguli alimentare stricte.
Interes extrem pentru sănătate
Interesul pentru sănătate și stil de viață sănătos poate fi benefic, însă dus la extrem poate duce la comportamente problematice. Dorința de a-și optimiza sănătatea poate evolua într-o obsesie pentru alimentația „curată” și evitarea anumitor alimente.
Semne că orthorexia îți afectează sănătatea fizică și mentală
Simptomele și semnele de avertizare ale ortorexiei nervoase sunt variate și adesea se suprapun cu alte tulburări de alimentație.
Obsesia pentru calitatea ingredientelor din alimente
Se consideră în mod obișnuit că persoanele cu tulburări de alimentație sau comportamente alimentare dezordonate sunt preocupate de calorii sau de cantitatea de grăsimi ori zahăr din alimente. Deși acest lucru poate fi adevărat și poate fi un semn de ortorexie, specific ortorexiei este preocuparea intensă pentru calitatea ingredientelor de pe eticheta alimentelor.
Ce înseamnă mai exact acest lucru? Persoanele care suferă de ortorexie au o teamă extremă de a consuma ingrediente pe care le consideră „nesănătoase” sau „de calitate slabă”. Acest lucru poate însemna că își restricționează alimentația doar la produse organice, crude, vegane sau chiar alimente „integrale”.
Evitarea unor grupe întregi de alimente
Persoanele cu ortorexie pot elimina grupe întregi de alimente atunci când se tem că anumite produse le pot afecta negativ sănătatea. Exemple de alimente frecvent evitate includ:
– gluten
– produse lactate
– zaharuri rafinate
– carne
– alimente procesate
– diverse uleiuri
Preocupare excesivă pentru propria sănătate
Este firesc ca alimentația să influențeze sănătatea generală. Totuși, anxietatea extremă legată de sănătate și de impactul alimentelor asupra corpului este un semnal de alarmă. Persoanele cu ortorexie merg la extreme pentru a evita alimente sau activități pe care le consideră dăunătoare. De exemplu, o persoană poate evita complet zahărul adăugat din teama că va face diabet (ceea ce, evident, nu este adevărat în mod direct).
Teama de a mânca în afara casei
Persoanele cu ortorexie pot petrece ore întregi pregătindu-și propriile mese și evită să mănânce la restaurante sau la alte persoane acasă. Acest lucru provine din teama legată de ingredientele folosite în prepararea mâncării, pe care nu le cunosc. Este legat și de convingerea că anumite alimente (sau metode de preparare) sunt „bune”, iar altele sunt „rele”. Atunci când sunt nevoite să mănânce în afara zonei lor de control, pot alege să nu mănânce deloc sau să ceară modificări semnificative ale preparatului, conform eatingrecovery.
Anxietate când sunt forțate să își încalce regulile rigide de alimentație
La fel ca în alte tulburări de alimentație, comportamentele apar pentru a evita anxietatea sau stresul. O diferență importantă între „alimentația sănătoasă” și ortorexie este apariția suferinței emoționale atunci când persoana nu își poate respecta regulile. În cazul unei relații sănătoase cu mâncarea și corpul, persoanele pot fi flexibile și își pot ajusta planul alimentar fără teamă sau anxietate.
Cum să gestionezi obsesia și să îți recapeți echilibrul
A te confrunta cu ortorexia nervoasă poate fi copleșitor, iar recuperarea poate părea dificilă, însă există ajutor și sprijin pentru această tulburare de alimentație. Identificarea simptomelor ca o problemă și solicitarea ajutorului pot reprezenta un prim pas important spre recuperarea din ortorexia nervoasă.
Îngrijirea psihiatrică și psihoterapia pot fi esențiale în abordarea afecțiunilor de sănătate mintală asociate, precum anxietatea sau tulburarea obsesiv-compulsivă. Acestea pot include terapie de grup, terapie individuală sau tratament medicamentos.
Terapiile comportamentale, precum Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT), Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT) și Terapia de Acceptare și Angajament (ACT), folosesc abordări diferite pentru a trata gândurile și comportamentele dezordonate.
Terapia prin expunere poate fi, de asemenea, foarte utilă în tratamentul ortorexiei nervoase. Într-un mediu controlat, împreună cu un specialist în sănătate mintală, pacienții sunt expuși la diferite alimente și obiceiuri alimentare care provoacă teamă sau anxietate. În timp, aceștia învață să gestioneze aceste reacții emoționale negative, ceea ce duce la reducerea evitării și a comportamentelor alimentare dezordonate.
Ortorexia nervoasă este o afecțiune reală, cu efecte potențial severe asupra sănătății și stării de bine. Cu intervenție adecvată și acces la tratament pentru tulburările de alimentație, persoanele afectate pot gestiona această tulburare și pot lucra spre recuperare.
