Ce sunt "lactatele false" si cum pot fi depistate la raft. Metoda prin care unii comercianti isi pacalesc clientii
Cititi de zece ori eticheta inainte sa puneti produsul in cos. 40% din branza, untul si smantana de la noi au in prezent adaos de lapte praf si soia, spun cei din domeniu.
Pe de o parte, grasimile vegetale sunt mult mai ieftine, pe de alta, multi fabricanti au stocuri imense de lapte praf de care trebuie sa scape, dupa ce promisiunea unor contracte cu parteneri chinezi n-a fost pusa in practica. Lactatele false nu sunt nocive, dar clientii sunt inselati.
Daca arata ca branza si miroase ca branza, probabil e branza. Si totusi, e un conglomerat vegetal, care n-a vazut laptele decat pe raftul vecin, in alimentara. In laborator, isi tradeaza secretul si o smantana contrafacuta. De fapt, e un jeleu din soia, legat cu amidon.
Se actioneaza un sistem de forte care imparte masa solida in particule din ce in ce mai mici. Se poate observa si continutul. Gustul aduce, intrucatva, cu cel de proteina animala.
Legea nu interzice adaosurile de lapte praf si grasimi vegetale in produsele pe baza de lapte proaspat. Insa fabricantul este obligat sa mentioneze clar acest lucru pe eticheta si nu mai are voie sa foloseasca denumirile consacrate: unt, smantana, telemea.
Altfel, doar un consumator cu papilele bine antrenate si-ar da seama ca aceasta specialitate are 25% continut de soia. Mai ales ca numele comerciale sunt alese special, sa ne duca cu gandul la branzeturi autentice si sa ne induca in eroare.
Pentru cei care, din graba, nu citesc clar "zmantica", "untar" si "telemica", mai exista o masura de siguranta, impusa de data aceasta magazinelor.
Marius Dunca, presedinte ANPC: "Produsele cu inlocuitori, separat de produsele lactate. Este o practica comerciala incorecta si se sanctioneaza cu amenda la 5.000 la 50.000 de lei."
E de inteles de ce fabricantii boteaza branzeturile cu soia, e cu 30% mai ieftina ca laptele. Va intrebati poate de ce ar folosi atunci lapte praf, mai scump decat cel proaspat. Totul tine de esecul unor contracte cu investitori chinezi, care au promis ca vor lua din Romania sute de tone de lapte praf. Pana la urma, au cumparat din Australia. Unii au ramas cu marfa de care incearca acum sa scape.
Dorin Cojocaru, presedinte APRIL: "In depozite, inca mai avem resturi de stocuri, sa spun asa. Expira acum, in martie-aprilie! Piata nu poate sa absoarba atat."
O singura analiza LAREX, pentru determinarea continutului, costa peste 200 de lei. E de inteles de ce controalele pot fi facute doar prin sondaj. Cel mai bine ne protejam singuri, citind atent si scrisul mic de pe ambalaj si privind cu retinere un pret foarte mic.
