Ce este stresul și ce consecințe poate avea asupra organismului
Stilul de viață tot mai agitat și provocările cu care ne confruntăm zilnic, încercând să găsim un echilibru între viața personală și cea profesională, ne solicită foarte mult și ajungem să fim copleșiți de stres.
Dar ce este de fapt stresul, cum și când ne afectează și cât de periculos este pentru sănătatea noastră?
►Ce este stresul
►Tipuri de stres
►Cauzele stresului
►Simptomele stresului
►Consecințele stresului asupra organismului
►Ce organe afectează stresul
►Efectele stresului
Pe termen scurt, stresul poate avea efecte pozitive, pentru că ne motivează și astfel ne ajută să obținem rezultate mai bune în activitatea noastră, dar pe termen lung ne poate îmbolnăvi. De aceea, este important să înțelegem cât mai bine cum acționează asupra noastră, ca să știm cum să reacționăm, pentru a ne reveni cât mai repede.
Ce este stresul
Stresul este o reacție psihologică și fiziologică normală a organismului la un eveniment sau la o situație mai deosebită, spre exemplu o provocare sau o amenințare. Acest răspuns ne permite să ne adaptăm, să reacționăm corect, pentru a evita pericolul sau pentru a obține rezultatele dorite. Totuși, dacă stresul este intens și se întinde pe o perioadă mai îndelungată, poate avea efecte nedorite, chiar foarte grave, asupra sănătății.
Astfel, după un timp încep să apară simptome fizice, tulburări emoționale, psihice sau de comportament, pentru că stresul afectează organismul în mai multe feluri, având efecte negative asupra metabolismului, sistemului imunitar și stării psihice.
Tipuri de stres
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, citată de Flushing Hospital Medical Center, există trei tipuri de stres, fiecare acționând diferit asupra corpului nostru:
● Stresul acut apare în situații limită, este intens, dar de scurtă durată, spre exemplu atunci când suntem în pericol sau când avem un conflict cu cineva. De cele mai multe ori, acest tip de stres provoacă palpitații, anxietate, iritabilitate, durere de cap sau dureri abdominale.
● Episodul de stres acut este întâlnit în cazurile în care o persoană experimentează foarte frecvent stresul acut și ajunge să se simtă copleșită. Dacă aceste episoade durează mult timp, pot duce la depresie sau la afecțiuni cardiovasculare.
● Stresul cronic se întinde pe o perioadă îndelungată de timp, devenind constant, astfel încât are cele mai grave consecințe asupra stării de sănătate. Această situație poate să apară din cauza unor probleme constante de natură financiară, personală (o căsnicie nefericită) sau profesională (mediu de lucru toxic). Stresul cronic poate duce la oboseală cronică, migrene, tulburări de somn sau de concentrare, iar pe termen lung poate provoca diabet, hipertensiune arterială, boli de inimă sau obezitate.
Cauzele stresului
Există foarte mulți factori care pot provoca stresul, iar reacția diferă de la o persoană la alta. Cele mai frecvente cauze de stres sunt:
● Dificultățile financiare (pierderea locului de muncă, rate prea mari la bancă, un salariu prea mic)
● Moartea unei persoane dragi (durerea pierderii unei persoane apropiate poate fi însoțită și de alte emoții, care contribuie la stres: furie, dezamăgire, dor, însingurare)
● O traumă (o catastrofă naturală sau un accident, eveniment care pot provoca Sindrom de Stres Posttraumatic)
● Probleme la locul de muncă (pot duce la burnout)
● Probleme cu partenerul de viață (divorț sau o relație nefericită).
Simptomele stresului
În funcție de tipul de stres, pot să apară manifestări diferite, atât la nivel fizic, cât și psihic. Astfel, stresul acut poate provoca creșterea pulsului, dilatarea pupilelor, transpirație, respirație accelerată, insomnie, stare de anxietate, iritabilitate și schimbări bruște de dispoziție, scrie Cleavland Clinic.
Episoadele de stres acut au simptome și mai severe, putând duce la tensiune musculară, furie și iritabilitate greu de controlat, migrene, hipertensiune arterială. Stresul cronic provoacă însă manifestări clinice și mai serioase, foarte greu de gestionat: atacuri de panică, creștere în greutate, dureri cronice de cap, insomnie, oboseală cronică.
Consecințele stresului asupra organismului
Legătura dintre minte și corp este mult mai puternică decât ne imaginăm, de aceea, un stres puternic ajunge să afecteze întregul organism. Unele dintre cele mai grave consecințe ale stresului cronic pot fi tulburarea de anxietate, depresia, burnout, afecțiunile cardiovasculare, bolile digestive (ulcer, sindrom de colon iritabil). Totodată, stresul acut, extrem de intens, poate duce la palpitații, atac de cord și chiar la deces prin stop cardiac.
Ce organe afectează stresul
În situații limită, sistemul de alarmă al organismului se activează și trimite semnale spre glandele suprarenale, care secretă hormoni meniți să ne ajute să reacționăm potrivit, declanșând astfel mecanismul „luptă sau fugi”.
Primul hormon produs este cortizolul, care determină creșterea glicemiei, pentru a oferi creierului și mușchilor mai multă energie. Un alt hormon important, pe care organismul nostru îl produce în timpul stresului, este adrenalina, care permite mușchilor să folosească mai eficient glucoza secretată de cortizol, potrivit Verywell Mind.
Efectele stresului
Pe lângă efectele evidente pe care stresul le are asupra fizicului, această tensiune constantă poate duce la anxietate, o tulburare psihică foarte gravă, confundată de obicei cu stresul. Anxietatea nu este însă provocată de factori externi, ci interni, mai exact de reacția organismului la stres. Dacă acesta din urmă dispare în mod normal după îndepărtarea elementului care l-a produs, anxietatea se menține chiar și în lipsa unui motiv concret de îngrijorare.
