România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

Risipa alimentara
StirilePROTV

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.

Statisticile recente indică faptul că, în România, se aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente. Astfel, un simplu calcul arată că românii risipesc anual peste 2,5 milioane de tone de alimente. Aceasta înseamnă că fiecare român aruncă, în medie, aproximativ 129 de kilograme de mâncare pe an, echivalentul unei mese pe zi.

Conform acelorași statistici, șase din zece alimente ajung la gunoi din gospodării, trei din zece din industria HORECA, iar unul din zece din sectorul de retail.

Potrivit datelor colectate de Uniunea Europeană și Națiunile Unite, frigiderul din locuințe reprezintă una dintre sursele principale ale risipei alimentare.

Alimentația sănătoasă ajută la combaterea risipei alimentare

Există o legătură strânsă între adoptarea unei alimentații sănătoase și reducerea risipei de alimente. Prin adoptarea unor obiceiuri alimentare conștiente și durabile, putem contribui în mod semnificativ la combaterea acestei provocări.

Citește și
Trump, primul interviu după tentativa de asasinat: „Agenții m-au lovit atât de tare încât mi-au căzut pantofii. Ar trebui să fiu mort”

În primul rând, o alimentație sănătoasă implică planificarea atentă a meselor și a listelor de cumpărături. Atunci când știm exact ce și cât avem nevoie să cumpărăm, evităm achiziționarea excesivă de alimente care ar putea fi aruncate ulterior. De asemenea, citirea atentă a etichetelor și cunoașterea datelor de expirare ne ajută să gestionăm mai bine stocurile de alimente și să le consumăm înainte ca acestea să se strice.

În al doilea rând, gătitul acasă și prepararea porțiilor corespunzătoare sunt chei importante în reducerea risipei alimentare. Atunci când gătim cantități mai mici, adaptate nevoilor noastre reale, evităm acumularea de resturi și aruncarea alimentelor neconsumate. De asemenea, reutilizarea inteligentă a rămășițelor culinare, precum transformarea lor în noi rețete sau înghețarea lor pentru consum ulterior, poate reduce considerabil deșeurile alimentare.

În plus, o alimentație sănătoasă se concentrează pe consumul de alimente proaspete, integrale și nutritive, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și proteinele de calitate. Aceste alimente tind să aibă o durată de viață mai lungă pe raft și pot fi folosite în moduri creative pentru a evita risipa. De exemplu, legumele și fructele care încep să se învineţească pot fi transformate în sucuri sau smoothie-uri nutritive, în loc să fie aruncate.

Adoptarea unei alimentații sănătoase nu doar că îmbunătățește starea noastră de sănătate, ci și promovează un consum responsabil al resurselor alimentare. Prin planificare atentă, gătit acasă, reutilizarea rămășițelor și concentrarea pe alimente proaspete și nutritive, putem reduce semnificativ cantitatea de alimente risipite. Această abordare durabilă are un impact pozitiv atât asupra mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a deșeurilor, cât și asupra comunităților aflate în situații de insecuritate alimentară.

În esență, alimentația sănătoasă și combaterea risipei alimentare merg mână în mână. Prin adoptarea unor obiceiuri alimentare conștiente și responsabile, putem contribui la crearea unui viitor mai durabil pentru planeta noastră și la asigurarea securității alimentare pentru generațiile viitoare.

Ce este risipa alimentară și cum ne afectează

Risipa alimentară se referă la mâncarea și băutura care sunt produse, dar nu sunt consumate din diverse motive. Este vorba despre toate alimentele pierdute sau aruncate, indiferent dacă se întâmplă în faza de producție, în magazine sau în gospodării.

Aruncarea alimentelor înseamnă nu doar risipa produselor respective, ci și a resurselor și energiei folosite pentru producția, transportul și depozitarea lor, având efecte negative pe termen lung asupra planetei.

Conform Food and Agriculture Organization, 50% din terenurile locuibile ale planetei sunt utilizate pentru agricultură, chiar dacă o parte din alimente nu sunt consumate. Fragmentarea habitatelor rămase contribuie semnificativ la dispariția multor specii de animale.

Agricultura afectează nu doar animalele, ci și oamenii. Aproximativ 2,8 miliarde de oameni trăiesc în zone cu apă insuficientă, iar 0,9 miliarde nu au acces la apă sigură, conform unui raport. Totodată, agricultura este responsabilă pentru 90% din consumul de apă, conform Bonapp.eco.

Dacă sistemul alimentar nu se schimbă și agricultura globală trebuie să crească producția pentru a satisface cererea, emisiile de gaze cu efect de seră vor crește cu 30% în următorii ani. Suprafețe mari de păduri sunt defrișate pentru a crea terenuri agricole, ceea ce duce la reducerea numărului de copaci care absorb dioxidul de carbon (CO2) și la eliberarea suplimentară de gaze atunci când lemnul se descompune.

Alimentele aruncate la gunoi nu au condiții adecvate pentru biodegradare, putrezind și eliberând metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.

Gazele cu efect de seră absorb energia și căldura, le capturează în atmosferă și împiedică disiparea lor în spațiu. Deși unele gaze sunt naturale și esențiale pentru supraviețuirea pe Pământ, activitățile umane adaugă cantități semnificative care contribuie la încălzirea globală.

Risipa alimentară implică și pierderi financiare semnificative, nu doar pentru consumatori, ci și pentru costurile de recoltare, transport, ambalare și depozitare. Se estimează că, la nivel global, alimente în valoare de 1 trilion de euro sunt pierdute anual.

Pentru a înțelege cauzele, trebuie analizat ciclul de viață al alimentelor, care include fazele de producție, manipulare și depozitare, prelucrare și ambalare, distribuție și vânzare în magazine, și consum. Risipa alimentară apare din probleme în fiecare etapă, iar lanțurile de aprovizionare lungi și fragmentate cresc exponențial riscul de risipă.

risipa alimentara

În faza de producție, risipa poate fi cauzată de:

  • practici agronomice inadecvate;
  • lipsa accesului la pesticide, care duce la infestări;
  • condiții meteorologice nefavorabile care distrug culturile;
  • standarde de calitate și aspect pe care alimentele nu le îndeplinesc;
  • lipsa accesului pe piață.

În faza de manipulare și depozitare, cauzele includ:

  • lipsa facilităților de depozitare adecvate;
  • manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și descărcării;
  • gestionarea defectuoasă a stocurilor;
  • infestarea cu dăunători și microorganisme în condiții de căldură și umiditate ridicată.

În faza de prelucrare și ambalare, problemele pot fi:

  • lipsa echipamentelor de procesare;
  • standarde de calitate și aspect pe care alimentele nu le îndeplinesc;
  • defecțiuni tehnice;
  • erori umane.

În faza de distribuție și vânzare în magazine, risipa poate fi cauzată de:

  • manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și descărcării;
  • lipsa monitorizării temperaturii pentru alimentele sensibile;
  • alegerea necorespunzătoare a containerelor, transportului și facilităților de depozitare;
  • aprovizionarea regulată a stocurilor, chiar dacă stocurile vechi nu au fost vândute;
  • interpretarea greșită a termenului de valabilitate;
  • standarde de calitate și aspect pe care alimentele nu le îndeplinesc;
  • popularitatea mâncărurilor semipreparate sau deja gătite.

În faza de consum, risipa alimentară este cauzată de:

  • lipsa planificării cumpărăturilor, ducând la achiziționarea unor cantități prea mari;
  • interpretarea greșită a termenului de valabilitate;
  • depozitarea necorespunzătoare;
  • prepararea unei cantități prea mari de mâncare;
  • preferința pentru produse proaspete și refuzul de a congela surplusul;
  • refuzul de a păstra porțiile rămase pentru altă zi.

O lege nouă pentru stoparea risipei alimentare

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, în luna martie, legea pentru reducerea risipei alimentare, inițiativă susținută de USR.

Consumatorii vor beneficia de prețuri reduse la alimentele aproape de data expirării, iar procedura prin care ONG-urile primesc alimente cu perisabilitate redusă va fi simplificată.

Parlamentul a aprobat legea pe 20 februarie.

„În România se pierd anual 2,55 milioane de tone de alimente care ar putea hrăni copiii care încă se culcă flămânzi zilnic. Lupta împotriva risipei alimentare transformă alimentele care ar ajunge la gunoi în resurse. Legea a fost elaborată de un grup transpartinic, iar după doi ani de negocieri, avem un vot final favorabil”, a declarat Diana Buzoianu, deputat USR și co-inițiator al proiectului.

Legea reglementează la nivel național activitatea tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar, măsurile de reintroducere a alimentelor în circuitul economic, distribuirea alimentelor către persoanele defavorizate și conectarea producătorilor locali cu distribuitorii și comercianții din România.

De asemenea, legea impune obligații pentru autoritățile publice, inclusiv elaborarea de către Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii, în consultare cu ANSVSA, ANPC, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, a unei strategii naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, actualizată cel mult la cinci ani.

Noua lege prevede:

· Simplificarea procedurilor prin care ONG-urile pot primi alimente cu perisabilitate redusă;

· Crearea unei platforme naționale de raportare a risipei alimentare, gestionată de Ministerul Agriculturii;

· Obligativitatea pentru magazine, restaurante și cantine de a aplica cel puțin două măsuri din cele prevăzute de lege înainte de a arunca alimentele;

· Publicarea de date relevante privind pierderile și risipa alimentară pe site-ul Ministerului Agriculturii;

· Coordonarea de către Ministerul Agriculturii a elaborării de materiale informative pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare.

Printre măsurile care pot fi implementate se numără:

· Reducerea prețurilor la alimentele aproape de data expirării;

· Donarea alimentelor;

· Transferul alimentelor pentru hrana animalelor;

· Utilizarea alimentelor pentru compost.

„Această lege va avea un impact major în România, unde, deși veniturile sunt mai mici decât în vestul Europei, cantitatea de mâncare aruncată este mult mai mare. Până acum, lipsea cadrul legal clar pentru ca surplusul de alimente să ajungă la cei care au nevoie. Noua lege ajută și antreprenorii prin reducerea birocrației. Unul dintre obiectivele legii este înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor până în 2030. Studiile arată că între 30 și 50% din mâncarea cumpărată de români este aruncată lunar”, a adăugat sursa citată.

Cum să reducem risipa alimentară în gospodărie

risipa alimentara

Toți putem juca un rol crucial în reducerea risipei alimentare, adesea cu eforturi minime, obținând astfel economii de costuri și beneficii pentru mediu. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12.3 al Națiunilor Unite urmărește să înjumătățească risipa alimentară globală pe cap de locuitor la nivel de retail și consumator și să reducă pierderile alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare până în 2030.

Iată câțiva pași practici pe care îi puteți face pentru a risipi mai puține alimente și a aprecia valoarea acestora:

Cumpărați inteligent: Achiziționați doar ceea ce aveți nevoie și planificați-vă mesele. Creați o listă de cumpărături pentru a evita supra-aprovizionarea.

Depozitați alimentele în mod corespunzător și utilizați resturile: Folosiți recipiente etanșe pentru a păstra mâncarea proaspătă în frigider și asigurați-vă că ambalajele sunt sigilate. Congelați resturile pentru utilizare ulterioară sau încorporați-le într-o altă masă.

FIFO (Primul intrat, primul ieșit): Familiarizați-vă cu etichetele de dată ale alimentelor, precum „a se consuma până la” și „cel mai bun înainte de” și prioritizați consumul în consecință. Datele „a se consuma până la” indică când alimentele nu mai sunt sigure de consumat, în timp ce datele „ a se consuma înainte de” sugerează când alimentele sunt la calitatea lor maximă, dar pot fi consumate în continuare dacă sunt păstrate corespunzător.

Faceți un coș de compost: În loc să aruncați deșeurile alimentare în coșurile normale, luați în considerare configurarea unui coș de compost pentru cojile de fructe și legume și alte alimente necomestibile sau neutilizate. Compostarea contribuie cu nutrienți valoroși înapoi în sol, reducând necesitatea îngrășămintelor chimice și îmbunătățind fertilitatea solului, retenția apei și furnizarea de nutrienți pentru plante. De asemenea, ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu transportul și eliminarea deșeurilor.

Donați surplusul de alimente pentru a ajuta pe cei în nevoie, prevenind risipa acestora, scrie UNRIC.org.

Abordarea risipei alimentare la nivelul consumatorilor reprezintă o provocare semnificativă, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel global. Un aspect alarmant este că o mare parte din producția noastră de alimente rămâne neconsumată, având consecințe grave asupra mediului, societății și economiei.

Anual, aproape o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite la nivel mondial. Mai mult, irosim resurse vitale precum energie, terenuri și apă utilizate în producția de alimente. Această problemă are și o dimensiune etică, având în vedere că numărul persoanelor afectate de foame la nivel global a crescut la 828 de milioane în 2021. În Uniunea Europeană, datele Eurostat din 2021 au arătat că 33 de milioane de oameni (7,4% din populația UE) nu-și permit o masă de calitate două zile la rând.

Pierderile de alimente au loc în timpul producției, post-recoltării și etapelor de procesare din lanțul de aprovizionare. Risipa alimentară, legată de comportamentul retailerilor și consumatorilor, are loc la sfârșitul lanțului alimentar, respectiv în retail și în timpul consumului final.

În UE, aproximativ 88 de milioane de tone de alimente sunt risipite anual, cu un cost estimat de 143 miliarde de euro. Eurostat a estimat că, în 2020, 53% din risipa alimentară din UE provenea din gospodării, procesarea și fabricarea reprezentând a doua cea mai mare parte (20%). Restaurantele și serviciile alimentare au contribuit cu 9%, iar comerțul angro și retailul au adăugat 7%.

Când risipim alimente, nu pierdem doar produsele în sine, ci și munca, resursele, investițiile și resursele prețioase precum apa, semințele și furajele utilizate în producția lor. Reducerea risipei alimentare la nivel de retail, servicii alimentare și gospodării aduce beneficii multiple atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Aceasta îmbunătățește securitatea alimentară, abordează schimbările climatice, economisește bani și reduce presiunea asupra terenurilor, apei, biodiversității și sistemelor de gestionare a deșeurilor. Reducerea pierderilor și risipei alimentare contribuie la hrănirea populației globale într-un mod sustenabil din punct de vedere ecologic, îmbunătățește eficiența resurselor și reduce emisiile de gaze cu efect de seră per unitate de aliment consumată.

Articol recomandat de sport.ro
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Citește și...
De ce PET-urile returnabile sunt respinse de aparat. Cum vă puteți recupera banii pe ambalaje
De ce PET-urile returnabile sunt respinse de aparat. Cum vă puteți recupera banii pe ambalaje

Sistemul de garanție-returnare (SGR) este folosit de tot mai mulți români însă, cu toate acestea, aparatele la care sunt depuse deșeurile reciclabile, cum sunt sticlele, în continuare ridică unele probleme.  

Cum reduci risipa alimentară. Strategii simple și eficiente
Cum reduci risipa alimentară. Strategii simple și eficiente

Risipim resturi de alimente în fiecare zi, atât în propria gospodărie, cât și în lanțul alimentar. Astfel, în fiecare an, la nivel global, sunt aruncate miliarde de tone de alimente.

Ce este ”investiția verde” într-un business. INTERVIU cu Ioana Voinescu, director departament de sustenabilitate în BCR
Ce este ”investiția verde” într-un business. INTERVIU cu Ioana Voinescu, director departament de sustenabilitate în BCR

Ioana Voinescu, director al departamentului de sustenabilitate la Banca Comercială Română (BCR), a fost invitata lui Ciprian Stănescu, președinte al Social Innovation Solutions, în emisiunea PRO VERDE, difuzată exclusiv online pe www.stirileprotv.ro.  

Recomandări
Din cauza temperaturilor extreme, fântânile au secat în 239 de localități din România. Cele mai afectate județe
Din cauza temperaturilor extreme, fântânile au secat în 239 de localități din România. Cele mai afectate județe

Fără ploi suficiente și cu temperaturi care pârjolesc pământul, România începe să se usuce. Sunt locuri în care râurile au dispărut complet ori și-au micșorat debitul.

Sistemul Energetic Naţional din România este sub presiune din cauza caniculei. S-au produs pene de curent în mai multe zone
Sistemul Energetic Naţional din România este sub presiune din cauza caniculei. S-au produs pene de curent în mai multe zone

Canicula creează probleme și în sistemul energetic. Unele zone din țară au fost afectate de pene de curent sau fluctuații din cauza consumului mare care a suprasolicitat rețeaua.

Analiști: Tentativa de asasinat a lui Donald Trump i-ar putea aduce o victorie zdrobitoare la alegerile din noiembrie
Analiști: Tentativa de asasinat a lui Donald Trump i-ar putea aduce o victorie zdrobitoare la alegerile din noiembrie

Imaginea lui Trump cu fața însângerată și pumnul în aer, îndemnând la luptă, a intrat deja în istorie și va defini actuala campanie prezidențială. Asta spun analiștii și jurnaliștii, indiferent de simpatiile lor politice.