Votul pentru o femeie președinte, între prejudecăți și realitate. „Sexismul încă este o tară a societății românești”

Lect. dr. Bader Simona a discutat despre rolul limitat al femeilor în politică, punând accent pe cauzele structurale și sociale care împiedică progresul lor în România și în alte contexte internaționale. Ea a evidențiat faptul că reprezentativitatea feminină este afectată de deciziile partidelor politice, prejudecățile persistente și lipsa unor modele feminine puternice.

A subliniat, de asemenea, importanța unor măsuri precum legea cotelor de gen, dar a remarcat că schimbarea mentalităților va necesita timp. În final, a analizat dificultățile întâmpinate de femeile în competițiile electorale, inclusiv în cazul recentelor alegeri din SUA.

Știrile PRO TV: „Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat o sinteză a mandatelor care au fost atribuite recent noilor parlamentari ai României, în urma alegerilor care au avut loc în 1 decembrie 2024. Astfel, în Senatul României, din totalul de 134 de mandate, 26 au fost obținute de femei. La Camera Deputaților, din totalul de 331 de mandate, 75 au fost obținute de femei. Cum vedeți dvs. că stă România la reprezentarea femeilor în funcții publice?”

Lect. dr. Bader Simona: „Este evident că reprezentativitatea de gen este slab prezentă în Parlamentul României. Aceasta nu se datorează în mod direct alegătorilor, cât faptului că listele electorale alcătuite de partide sunt evident în favoarea bărbaților. Probabil că decizia de a pune mai puține femei pe listele electorale se datorează fricii partidelor că ar putea pierde electorat. De altfel, numărul organismelor guvernamentale în care femeile au funcții de conducere este de asemenea foarte scăzut. Spre exemplu, conform studiului privind reprezentativitate femeilor în politica românească realizat de Friedrich Neumann Foundation și Expert Forum în 2021, pentru indicatorii privind alegerile locale, România se află pe penultimul loc în Europa, după noi fiind Turcia. Local, în județul Timiș, din 99 de primari aleși în 2024, doar trei sunt femei.”

Citește și

PNL îl readuce în prim-plan pe fostul președinte al PC, liberal din 2020. Funcția pentru care a fost propus

Știrile PRO TV: „Pe de altă parte, în urma rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.772.500 de voturi, în timp ce Călin Georgescu a obținut 2.120.401 de voturi. Președinta USR a fost a doua femeie din România care a intrat în turul al doilea al alegerilor, după Viorica Dăncilă, nefiind sprijinită de cel mai mare partid din țară, PSD. Elena Lasconi a fost la un pas de a deveni prima femeie din istoria României cu șanse reale să devină președinte. Aș dori să știu dacă, în opinia dvs, românii sunt sau nu pregătiți să aibă o femeie în cea mai înaltă funcție în stat.”

Lect. dr. Bader Simona: „În opinia mea Elena Lasconi nu a avut parte atât de un vot pe gen, cât de un vot bazat pe o opțiune politică, mai ales refuzul reprezentanților clasei politice „vechi”. Acest tip de vot de sancționare cred că a funcționat în cazul primilor doi clasați în opțiunile electoratului român. Este greu de spus dacă „românii în general” sunt sau nu pregătiți pentru o femeie președinte. Probabil că atitudinea de gen poate să fie un factor important, dar fără îndoială calitățile candidatei ar fi la fel de importante.”

Știrile PRO TV: „Partidele ar putea primi subvenția de la stat integral doar dacă pe listele de alegeri vor fi cel puțin 30% femei. Legea a trecut de Senat și urmează să fie votată de Camera Deputaților. Cum s-ar schimba lucrurile? E suficientă o lege sau e vorba de schimbat mentalități?”

Lect. dr. Bader Simona: „În condițiile unor atitudini discriminatorii legea este binevenită și poate un pas și înspre schimbarea mentalităților. Totuși, până nu vom vedea prezențe feminine puternice în politica românească schimbarea mentalităților va fi lentă.”

Știrile PRO TV: „În ce țări funcționează cel mai bine legea cotelor de gen?

Lect. dr. Bader Simona: „Nu am date referitoare la legile privind cotele de gen din țările lumii și nu pot face presupuneri, nefiind specialistă în acest domeniu. Ca om de comunicare însă, pot observa că acolo unde femeile sunt reprezentate la cel mai înalt nivel în stat (președinte, prim-ministru, alte structuri organizaționale unde femeile au un rol de decizie important) statutul femeilor în societate pare a fi mai respectat.”

Știrile PRO TV: „Media globală a femeilor în politică e de 25%, media europeană în parlamentele naționale este de 32,5% iar în Parlamentul European, 39% sunt femei. În România, succesul femeilor în politică e limitat cel mai mult de prejudecățile bărbaților aflați la putere. Cum priviți dvs. acest fapt?”

Lect. dr. Bader Simona: „Și la nivel de mentalitate, sexismul cu tot ansamblul de prejudecăți și atitudini, încă este o tară (n.red. defect moral) a societății românești. De această tară nu poate scăpa nici clasa politică. Deși în general se vorbește puțin despre asta, în preajma alegerilor subiectul este oarecum abordat în discursurile publice, dar impresia mea este că fără seriozitate, mai mult de fațadă.”

Știrile PRO TV: „A fost un an electoral plin. Dacă privim la ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din SUA, alegătorii voiau o ruptură clară față de trecutul administrativ al lui Joe Biden, însă Kamala Harris nu a reușit să le ofere acest lucru. De ce credeți că a pierdut Kamala Harris alegerile în fața lui Donald Trump? Cum descrieți radiografia acestui eșec?”

Lect. dr. Bader Simona: „În primul rând campania democraților a fost viciată de retragerea tardivă a lui Joe Biden și din această cauză Kamala Harris nu a avut timp să își pregătească o campanie mai consistentă. Electoratul democrat este în general mai puțin sexist și suprematist decât cel republican, dar este de remarcat că la aceste alegeri a fost a doua oară când o femeie (după Hillary Clinton) a intrat în competiția finală pentru președinția SUA.”

Simona Bader este lector și prodecan la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării din Timișoara.

Lect. dr. Bader Simona predă cursuri precum Introducere în mass-media, Comunicare cu presa, Campanii sociale, Managementul relațiilor publice.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu