La aproape o lună de când Guvernul Bolojan a fost demis, președintele Nicușor Dan a desemnat, joi, un nou prim-ministru. Este vorba despre Eugen Tomac, actualul președinte al PMP.
După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei complete a viitorului Executiv. Programul și componența Guvernului sunt analizate în ședință comună de Camera Deputaților și Senat. Pentru învestire, Executivul trebuie să obțină votul majorității deputaților și senatorilor, conform articolului 103 din Constituția României.
Prioritatea 0 a noului Guvern
Prioritatea zero a viitorului Guvern va fi recâștigarea încrederii piețelor financiare și a investitorilor în capacitatea României de a reduce deficitul bugetar. Executivul va trebui să prezinte rapid un program de guvernare și un pachet de măsuri fiscale credibile, care să convingă atât investitorii, cât și agențiile de rating că țara își poate continua procesul de consolidare fiscală. Miza este una majoră: menținerea ratingului recomandat investițiilor, stabilitatea cursului de schimb și evitarea unei creșteri suplimentare a costurilor la care statul se împrumută de pe piețele internaționale.
Un rating scăzut înseamnă o țară mai riscantă pentru afaceri. În prezent, toate cele trei mari agenții de rating au același calificativ pentru România, însă perspectiva este negativă. Asta înseamnă că specialiștii urmăresc atent riscurile legate de instabilitatea politică și de deficitul bugetar.
Într-un scenariu pesimist, România ar putea fi retrogradată în categoria „junk”, adică nerecomandată investițiilor, dacă actuala criză politică se va prelungi și dacă statul nu își va putea duce la îndeplinire planul de reducere a deficitului bugetar. O retrogradare ar duce la costuri uriașe de împrumut pentru stat, dar și la o devalorizare a leului. În plus, dobânzile pentru populație și firme ar crește.
În lunile următoare, România va fi evaluată din nou de celelalte două agenții de rating, Fitch și Moody’s.
În februarie, Fitch a menținut ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă. Iar,în martie, Moody's a menținut ratingul României pe termen lung la Baa3, cu perspectivă „negativă”.
Al doilea obstacol – împlinirea jaloanelor din PNRR
Prima problemă de rezolvat, în valoare de câteva miliarde de euro, este bifarea a câtor mai multe „stegulețe” din PNRR, respectiv asigurarea atragerii acelor fonduri. Termenul limită, pe care Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri că nu va fi prelungit, este 31 august, și mai sunt destule de rezolvat, mai ales proiecte de analizat.
Pe agenda negocierilor se află întârzierile din domeniul sănătăţii, dar şi reformele din transporturi, energie şi legea salarizării unitare. România a atras până acum peste 60% din granturi şi mai are de adus alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi, prin cererile de plată 5 şi 6, potrivit lui Dragoș Pîslaru.
Principalul obstacol actual este noua lege a salarizării bugetare. Zeci de mii sindicaliști, printre care și de la Sănătate, Finanțe sau Justiție au protestat în ultimele două săptămâni, nemulțumiți de scăderea veniturilor.
Blocul Naţional Sindical (BNS) a solicitat retragerea imediată a proiectului noii legi a salarizării în sectorul public, apreciind că documentul este „profund viciat conceptual", elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate.
Ce prevede noua lege a salarizării bugetarilor
Noul draft al viitoarei legi a salarizării bugetarilor, care ar urma să intre în vigoare din iulie 2027, prevede reducerea sporurilor, eliminarea indemnizației de hrană și introducerea unui sistem unitar de salarizare în sectorul public.
Una dintre cele mai importante modificări este reducerea diferenței dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul public. Noua lege introduce și o „structură unică de clasificare” pentru toate familiile ocupaționale din sistemul public. Funcțiile vor fi așezate într-o grilă comună, pe baza unei metodologii de evaluare aprobate prin hotărâre de Guvern.
Salariile vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în lege cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare a legii, valoarea de referință ar urma să fie de 4.325 de lei.
Proiectul prevede o reducere importantă a sporurilor acordate bugetarilor. „Suma sporurilor, primelor, premiilor şi indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază”, se arată în document. Totodată, proiectul elimină mai multe beneficii salariale existente în actuala lege.
Dispare și indemnizația acordată pentru titlul de doctor, aceasta urmând să fie inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii. De asemenea, este eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut.
În forma actuală, proiectul aduce lefuri mai mari pentru debutanți și propune premii de performanță de anul viitor. Între timp, unii dintre bugetari au declanșat proteste, deși proiectul este încă în dezbatere.
Mai mulți angajați din Sănătate, în mare parte asistenți medicali și infirmieri, au protestat, nemulțumiți de noile calcule din lege. De exemplu, salariul unui asistent medical care lucrează la camera de gardă de la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu ar putea fi diminuat, în teorie, după ce sporul pentru pediatrie, cuprins între 10% și 15%, ar urma să dispară din noua lege. Totuși, diferențele vor fi acoperite prin plăți compensatorii.
În justiție, un judecător cu grad de Înalta Curte și peste 20 de ani experiență ar urma să câștige aproximativ 22.500 de lei brut. Un judecător de tribunal ar ajunge la aproape 21.000 de lei brut, iar un procuror debutant ar începe de la 11.000 de lei brut. În educație, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime va avea aproximativ 16.400 de lei brut. În schimb, un profesor cu gradul I din învățământul preuniversitar ar avea în jur de 9.600 de lei brut, iar un debutant ar porni de la 7.500 de lei brut.
Ilie Bolojan a prezentat la jumătatea lunii mai un document cu șase grafice în care explică de ce România are nevoie de o lege care să stabilească în mod transparent ce salarii vor primi bugetarii.
A treia mare problemă - Rectificarea bugetară
O altă mare prioritate este rectificarea bugetară. Aprobat târziu, abia la finalul lunii martie, bugetul actual este deja depășit de evoluțiile economice din ultimele luni. Printre cele mai presante probleme se numără sumele restante pe care statul le are de decontat către furnizorii de energie, care se ridică la 8,3 miliarde de lei, în cadrul schemei de plafonare și compensare a prețurilor, precum și necesarul de fonduri suplimentare pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în contul serviciilor medicale deja prestate, dar încă neachitate.
Bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei şi cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, ”transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri şi partenerilor externi”, a susținut Ministerul Finanțelor Publice într-un comunicat.
În anul 2026, impozitul pe venit este distribuit astfel:
- 63% către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;
- 15% către bugetele judeţelor;
- 6% într-un fond la dispoziţia consiliilor judeţene, destinat susţinerii dezvoltării locale;
- 14% într-un fond naţional pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 2% pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole (teatre, opere, filarmonici).
Această structură asigură atât autonomie financiară locală, cât şi sprijin pentru zonele cu venituri mai reduse.
Cu o datorie publică de aproape 62% din PIB, România depinde tot mai mult de finanțarea venită din partea investitorilor. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se numără printre principalii creditori ai statului. În februarie 2026, datoria publică guvernamentală a României a ajuns la 1.236 miliarde de lei, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.
Cine e Eugen Tomac
Prezentat ca „independent”, Eugen Tomac conduce Partidul Mișcarea Populară, creat în jurul fostului președinte Traian Băsescu. Dar nici Băsescu nu-i dă șanse fostului său coleg să ajungă la Palatul Victoria.
Eugen Tomac s-a născut la 27 iunie 1981, în comuna Babele (Oziornoe) din raionul Ismail, regiunea Odesa, aflată în sudul Basarabiei (azi Ucraina). El este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, cu o experiență politică națională și europeană de peste 20 de ani, potrivit Administrației Prezidențiale. În prezent, este deputat în Parlamentul European și președinte al Partidului Mișcarea Populară.
După ce varianta Eugen Tomac a intrat în blocaj, fiind agreată doar de către PSD, dintre forțele parlamentare, europarlamentarul care este, totodată, și consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni, a fost numit oficial premier al României.
În prezent președinte al PMP, Eugen Tomac are susținerea PSD, despre care deputatul PSD Marian Neacşu a spus că este „o alegere potrivită”, iar Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, l-a caracterizat ca fiind „o persoană cu bun simţ”. Însă, celelalte puteri din fosta coaliție, PNL-USR-UDMR, sunt sceptice în privința numirii sale.
Cu câteva zile înainte de a fi desemnat premier, mai mulți lideri de partide s-au opus acestei propuneri de premier. Kelemen Hunor anunță că UDMR n-ar da guvernarea pe mâna unui politician care a obținut un scor mic la parlamentare. PNL și USR transmit că trec în opoziție și în acest caz. Doar PSD ar fi de acord, dar cu anumite condiții.
