Această nouă variantă a documentului aflat în lucru a fost publicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și al personalului Contractual (SNPPC), care a anunțat că ”nu va fi de acord cu nicio nouă lege a salarizării și va bloca prin toate mijloacele legale implementarea acesteia, până când actualul act normativ, Legea-cadru nr. 153/2017, nu va fi aplicat în mod INTEGRAL!”.
Conform sursei citate, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a pus în transparență publică, astăzi, 25 mai 2026, primul draft al proiectului noii Legi-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, agreat de factorii politici, act normativ care ar urma să fie aplicat începând cu luna ianuarie 2027.
Documentul, elaborat de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor, face parte din reforma asumată de România prin PNRR și are ca obiectiv reducerea discrepanțelor salariale și creșterea sustenabilității cheltuielilor bugetare.
În expunerea de motive se arată că actualul sistem a devenit „destul de opac”, iar modificările succesive au dus la „perpetuarea unor inechități”.
„În prezent, în sectorul bugetar există o serie de discrepanțe salariale”, se arată în document.
Proiectul susține că au apărut situații în care „persoane încadrate pe aceeași funcție, grad, gradație de vechime în muncă, în cadrul aceleiași instituții publice să beneficieze de remunerație diferită”.
Raportul dintre salariul minim și maxim scade de la 1 la 12 la 1 la 8
Una dintre cele mai importante modificări este reducerea diferenței dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul public.
„Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază (...) este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege”, prevede proiectul.
Noua lege introduce și o „structură unică de clasificare” pentru toate familiile ocupaționale din sistemul public. Funcțiile vor fi așezate într-o grilă comună, pe baza unei metodologii de evaluare aprobate prin hotărâre de Guvern.
Salariile vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în lege cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat.
La intrarea în vigoare a legii, valoarea de referință ar urma să fie de 4.325 de lei.
Sporurile, limitate la 20%. Dispare indemnizația de hrană
Proiectul prevede o reducere importantă a sporurilor acordate bugetarilor.
„Suma sporurilor, primelor, premiilor şi indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază”, se arată în document.
Totodată, proiectul elimină mai multe beneficii salariale existente în actuala lege.
„A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană”, se precizează în expunerea de motive.
Dispare și indemnizația acordată pentru titlul de doctor, aceasta urmând să fie inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii.
De asemenea, este eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut.
În schimb, proiectul menține anumite sporuri considerate esențiale. Printre acestea:
- spor de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
- spor de 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene;
- spor de 40% pentru gestionarea fondurilor externe.
Sporul pentru persoanele cu handicap va fi de 15% din valoarea de referință.
Apar premiile de performanță
Noua lege introduce și un sistem de premiere pentru performanță.
„Proiectul de lege prevede acordarea unui premiu de performanță, lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției”, se arată în document.
Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 20% dintre posturile de execuție și pentru cel mult 30% dintre funcțiile de conducere.
Valoarea premiului nu va putea depăși 30% din salariul de bază individual.
Schimbări pentru profesori și medici
În educație, proiectul prevede majorări salariale pentru toate funcțiile.
„Proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ”, se arată în document.
De asemenea, gradația de merit și sporul de performanță academică vor fi înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței.
Pentru personalul din sănătate, proiectul propune unificarea actualelor grile salariale într-una singură.
În același timp, multe sporuri din sistemul sanitar vor fi reduse.
„Sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent”, se arată în proiect.
Sunt reduse și sporurile pentru condiții grele, radiații sau activitatea desfășurată în unități cu risc ridicat.
Noi reguli pentru administrația locală
Proiectul introduce grile unice și pentru administrația publică locală, unde până acum salariile erau stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau județene.
Documentul prevede cinci grile distincte, în funcție de numărul de locuitori ai localităților.
Autorii proiectului susțin că actualul sistem a dus la dezechilibre importante.
„Aplicarea Legii-cadru a condus la situații în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală”, se arată în expunerea de motive.
Cheltuielile salariale ale statului s-au dublat
Documentul arată că implementarea actualei legi a salarizării a dus la o creștere puternică a cheltuielilor cu salariile bugetarilor.
„În termeni nominali, cheltuielile salariale din sectorul public s-au dublat, de la 57 de miliarde de lei în 2016 la 167,7 miliarde de lei în 2025”, se precizează în proiect.
Totodată, ponderea cheltuielilor salariale în PIB a crescut de la 7,4% în 2016 la 8,78% în 2025.
Noua lege ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.