Programul a început pe 5 octombrie 2026 și este destinat angajaților care doresc să înceteze prin acordul părților contractul individual de muncă.

Conducerea Dacia le-a transmis angajaților că că programul are caracter voluntar, a declarat pentru Știrile ProTV un participant la procesul de plecări voluntare.

Informațiile despre programul de reducere a numărului de angajați vin și în contextul în care uzina de la Mioveni își va întrerupe temporar activitatea în zilele de 9 și 12 octombrie 2026, potrivit unei informări transmise angajaților pe care a consultat-o ȘtirileProTV.ro.

Decizia vine în contextul evoluției pieței auto și al necesității de a adapta nivelul producției la volumul comenzilor, se mai arată în notă. În aceste zile, salariații care nu vor fi programați să lucreze vor rămâne la domiciliu și vor beneficia de drepturile salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă.

Angajații ale căror contracte individuale de muncă încetează prin acordul părților pot primi o primă de plecare în funcție de vechimea în companie. Pentru salariații cu o vechime cuprinsă între 2 și 4 ani, prima este de 45.000 de lei net, pentru cei cu vechime între 4 și 8 ani este de 85.000 de lei net, iar pentru vechimea între 8 și 12 ani suma ajunge la 125.000 de lei net.

Pentru angajații cu vechime între 12 și 16 ani, prima de plecare este de 180.000 de lei net, în timp ce salariații cu peste 16 ani vechime pot primi 210.000 de lei net. Pentru salariații înregistrați cu boală profesională confirmată sau cu un accident de muncă soldat cu invaliditate este prevăzută o sumă în cuantum de 240.000 de lei net, indiferent de vechime.

În cadrul programului Dacia ar urma să fie favorizați angajații care se apropie de vârsta pensionării sau care au boli profesionale, a mai dezvăluit participantul la programul de plecări. Dacia încearcă să-i convingă să demisioneze pe angajații din departamentele care se confruntă reduceri sau încetări de activitate, finalizări de proiecte, automatizări, robotizări și digitalizări.

Pe lângă prima de plecare, angajații care optează pentru program vor beneficia și de plata drepturilor salariale aferente lunii octombrie. Compania anunță, de asemenea, regularizarea zilelor de concediu de odihnă, în conformitate cu perioada efectiv lucrată în anul 2026.

Pentru înscriere, angajații trebuie să depună o cerere scrisă, semnată, prin care solicită încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților. Cererea trebuie depusă în perioada 5-20 octombrie 2026. Depunerea cererii nu garantează automat acceptarea în program și plata primei, compania urmând să analizeze solicitările în funcție de necesitățile de organizare a activității.

Acest val de plecări voluntare face parte dintr-o strategie recurentă a Dacia. Cifrele prezentate de unul dintre sindicate în primăvară arătau faptul că 1.200 de angajați au fost concediați.

„Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producției și de concediere a aproximativ 1.200 de angajați, pe fondul scăderii cererii și al accelerării proceselor de robotizare și automatizare. Peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale”, transmitea Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) în primăvară.

Dacia, unul dintre pilonii economiei românești

În 2025, uzina de la Mioveni a generat aproximativ 5 miliarde de euro din exporturi și a reprezentat circa 5,4% din exporturile României. Renault Group a investit în România, de la preluarea Dacia, peste 4,2 miliarde de euro. În jurul platformei industriale funcționează, de asemenea, un amplu ecosistem de furnizori, transportatori și companii de servicii.

Uzina Dacia de la Mioveni a produs 297.182 de mașini în 2025, asta în timp ce în 2024 raporta o producție de 309.432 unități după cum arată datele Asociației Constructorilor de Automobile din România.

În 2025, Automobile Dacia și-a consolidat performanța financiară, în ciuda unui context economic complex și marcat de incertitudini. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent, susținută în principal de un mix de produse cu valoare mai ridicată. Profitul net a ajuns la 629 de milioane de lei, în creștere cu peste 10%, iar profitul operațional s-a ridicat la 845 de milioane de lei, cu aproximativ 9% mai mult decât în 2024. Totodată, rentabilitatea companiei s-a îmbunătățit semnificativ, de la 21,17% în 2024 la 24,46% în 2025.

„Contextul economic al anului 2025 a fost unul dificil și a exercitat presiuni constante asupra mediului de afaceri. România s-a confruntat cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, ceea ce a afectat atât costurile operaționale, cât și comportamentul de consum. În același timp, costurile energiei au rămas printre cele mai ridicate din Europa, impactând în mod direct companiile din industrie, inclusiv sectorul auto, unde consumul energetic este semnificativ. Un alt factor important a fost evoluția pieței auto interne. Programul Rabla, esențial pentru stimularea vânzărilor, a avut un start întârziat și un buget limitat, ceea ce a generat un fenomen de așteptare în rândul clienților. (...) La nivel internațional, industria auto a continuat să fie influențată de transformări structurale și de volatilitatea lanțurilor de aprovizionare. În acest context, adaptabilitatea și capacitatea de reacție rapidă au fost esențiale”, atrăgea atenția Aurelia Leoveanu, Director Financiar Automobile Dacia în mai 2026.

România își pierde competivitatea pe piața auto

Producătorii auto pot muta producția în alte țări dacă România nu oferă condiții competitive, a avertizat recent Mihai Bordeanu, șeful Dacia în România și Europa de Sud-Est.

„Haideţi să ne uităm la industria auto. Este o industrie pe care toată lumea o consideră o industrie strategică, o industrie care e responsabilă pentru o treime din exportul României, o industrie care face 14% din PIB-ul României, o industrie care angajează, orizontal, vertical, 200.000 de oameni, un oraş, o industrie care a pus România pe hartă pentru că suntem pe locul şase în Europa la producţia de maşini. Ei bine, în ultima vreme, în ultimii ani, am început să nu mai fim competitivi” a afirmat Bordeanu.

Potrivit acestuia, unul dintre factorii care afectează competitivitatea este preţul energiei.

„O maşină e făcută de oameni, evident, şi din metal. Metalul ăsta, piesele respective, unele dintre ele facem la noi în uzine, celelalte le cumpărăm de la furnizori. Ei bine, şi unele, şi altele, sunt foarte mult influenţate de preţul energiei. Dacă comparăm, preţul energiei în România astăzi, în 2026, faţă de România de acum câţiva ani, s-a dublat. Noi nu putem să dublăm preţurile maşinilor, pentru că, evident, am ieşi de pe piaţă. Deci avem, pe de o parte, o problemă de competitivitate internă”, a explicat acesta.

Bordeanu a susţinut că există şi o problemă de competitivitate externă, în condiţiile în care producătorii pot alege ţara în care realizează investiţiile şi producţia.

„Avem şi o problemă de competitivitate externă pentru că Grupul Renault, Ford Otosan pot produce maşini în România, dar le pot produce foarte bine şi în altă parte. Şi atunci, fiecare companie ia o decizie strategică, pe baza competitivităţii, pe baza eficienţei, şi spune: vreau să produc acolo. Ştiţi foarte bine, aţi văzut, probabil, că o să producem, în sfârşit, Dacia maşină electrică, vestea bună: nu în China, ci în Europa, vestea mai puţin bună: nu în România, ci în Slovenia. O să facem o maşină de segment C, extraordinară, care se numeşte Striker, iar maşina Dacia Striker, maşina respectivă, va fi produsă în Turcia. Astea sunt două meciuri pe care România le-a pierdut. Mie nu-mi place să mă uit mult în trecut, dar trebuie să o fac”, a declarat sursa citată.