Iohannis, nemultumit ca noul buget nu respecta promisiunile facute NATO. "Nu ne putem juca cu securitatea Romaniei"

Administratia prezidentiala a anuntat ca presedintele Klaus Iohannis i-a transmis joi, 26 ianuarie, urmatoarea scrisoare premierului Sorin Grindeanu:

„Domnule Prim-ministru,

In contextul dezbaterilor privind alocarile bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul ca, pentru domeniul securitatii nationale, cu exceptia bugetului Ministerului Apararii Nationale, toate celelalte bugete sufera reduceri fata de executia bugetara a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. In acelasi timp, nu au fost aduse inca argumente necesare, pertinente si credibile, care sa explice aceasta reducere a finantarii.

Citeste si: Motivele de ingrijorare pe care le-ar putea avea Romania daca Donald Trump aplica promisiunile militare din campanie

Citește și

Prima discutie intre seful NATO si Donald Trump. Conditia pusa de noul presedinte american pe care Romania nu o respecta

In conditiile in care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o crestere a cheltuielilor totale, fata de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezinta o crestere de peste 15% fata de cheltuielile efectuate in 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securitatii nationale este nu doar nejustificata, ci total inoportuna.

In privinta bugetului destinat Ministerului Apararii Nationale, desi exista o alocare suplimentara fata de 2016, pana la circa 1,5% din PIB, remarc faptul ca nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atat de catre conducerea Guvernului, cat si a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare si Acordului din 2015, convenit cu intreg spectrul politic.

De ce vrea presedintele 2% din PIB pentru Aparare

Atrag atentia ca aceasta abordare privind constructia bugetara nu dovedeste responsabilitatea pe care, ca tara si ca stat, ne-o impun angajamentele politice si institutionale asumate, precum si riscurile si vulnerabilitatile existente in actualul context de securitate, regional si international.
In acest sens, asigurarea securitatii nationale ar trebui sa fie o prioritate absoluta, si nu orgoliile politice de moment. Intentia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezinta un gest iresponsabil si o grava eroare. Nu ne putem juca niciodata cu siguranta cetatenilor, cu securitatea Romaniei.
Reamintesc ca, in baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securitatii nationale trebuie sa primeasca avizul CSAT inainte de a fi aprobate de catre Guvern.

Intr-o perioada marcata de provocari multiple, de impredictibilitate, Romania este astazi o tara stabila, sigura, recunoscuta ca atare si respectata de partenerii din NATO si UE, o tara care contribuie in mod real la consolidarea securitatii in regiune. Acest lucru a fost posibil si pentru ca Armata Romaniei, fortele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informatii si de protectie si-au facut datoria cu responsabilitate.

Guvernul si intreaga clasa politica au obligatia de a sprijini in continuare aceste eforturi. Cand in joc se afla interesul Romaniei, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scaderea bugetelor din domeniul securitatii nationale ar insemna un atentat la siguranta romanilor.

Dincolo de zona securitatii nationale, in privinta educatiei si a cercetarii este esential ca bugetul alocat sa reflecte importanta acestor domenii pentru viitorul Romaniei, incluzand sume necesare pentru a acoperi toate cresterile de salarii si burse anuntate, dar si pentru a sprijini cresterea calitatii educatiei si a performantei in cercetare – dezvoltare – inovare. O Romanie educata necesita in primul rand acordarea atentiei cuvenite in ceea ce priveste alocarile bugetare.”

De ce vrea presedintele 2% din PIB pentru aparare

Cresterea cheltuielilor pentru aparare in toate statele NATO a fost una dintre principalele cerinte ale noi administratii americane. In prima sa convorbire cu Donald Trump dupa alegerile din SUA, seful NATO, Jens Stoltenberg a discutat cu despre importanta 'unei cresteri a cheltuielilor de aparare' ale statelor membre NATO. In prezent numai cinci dintre cei 28 de membri ai NATO (SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia si Estonia) aloca apararii un buget de cel putin 2% din PIB, procent ce reprezinta pragul minim cerut de Alianta. Si Barack Obama a insistat, in ultimele luni de mandat, asupra importantei acestei contributii.

Un document care a ajuns in posesia ziaristilor de la Spiegel anul trecut arata ca niciun stat al Aliantei nu a indeplinit conditiile stabilite la summit-ul din Tara Galilor, in urma cu doi ani. In special Romania si Lituania nu au atins nici macar unul dintre indicatori, fiind la coada clasamentului. Oficialii de la Bucuresti au promis totusi ca incepand din 2017, 2% din PIB va fi alocat Apararii - ceea ce ar insemna indeplinirea macar a unuia dintre obiectivele NATO.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui