Cum vrea Bolojan să reformeze „pensiile speciale” din Justiție: Pensionare la 65 de ani și pensie mai mică decât salariul
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că procurorii și judecătorii vor ieși la pensie de la 65 de ani. Magistrații ar urma să primească indemnizații de maxim 70% din ultimul salariu net.
Vă prezentăm cele mai importante idei din conferința de presă a premierului:
Ilie Bolojan a explicat faptul că urmează o reformă a condițiilor de pensionare pentru magistrați. Astfel, urmează să crească vârsta de pensionare și stagiul de cotizare, asta în timp ce pensiile ar urma să fie plafonate la 70% din ultimul salariu net, sub nivel de 80% din salariul brut din prezent.
În iunie erau în plată 5.680 de „pensii de serviciu” pentru magistrați, în valoare medie de 25.258 de lei. Pensia medie netă în sistemul de pensii de stat a fost de 2.813 de lei în luna iunie.
Premierul a explicat că numeroși magistrați au ieșit la pensie la 47- 48 de ani, „o vârstă a maturității profesionale”. Aceste plecări afectează funcționarea sistemului de justiție și, din această cauză, va crește vârsta de pensionare.
Premierul a criticat și modul în care sunt calculate pensiile magistraților în prezent, explicând faptul că acestea ajung chiar să depășească ultimele salarii primite de judecători și procurori. Bolojan a adăugat că reforma ar urma să limiteze cuantumul pensiilor pentru a evita o astfel de situație.
Premierul apreciază că, în acest moment, sistemul judiciar se confruntă cu trei mari probleme: ieșirea timpurie la pensie a magistraților, pensiile care depășesc ultimele salarii și modul în care sunt calculate în prezent veniturile. Primele două probleme ar urma să fie rezolvate curând, iar pentru cea de a treia, urmează elaborarea unei legi noi care ar putea fi gata în toamnă.
Pensiile magistraților vor fi plafonate
Reforma pensiilor anunțată de premier vizează atât vârsta la care magistrații vor ieși la pensie, cât și cuantumul indemnizațiilor pe care le vor primi.
Mai exact, vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, asta în timp ce veniturile ar urma să fie plafonate la cel mult 70% din ultimul salariu net. În plus, magistrații vor avea nevoie de o vechime de 35 de ani, nu de 25 de ani, înainte de a se retrage din activitate.
„Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere”, a adăugat premierul.
Despre demisia lui Dragoș Anastasiu
Premierul a explicat că demisia lui Dragoș Anastasiu a fost înregistrată, că a semnat-o înainte de a începe conferința de presă și că documentul ar urma să fie trimis către Administrația Prezidențială.
În ceea ce privește demisia vicepremierului și figurile controversate din cabinetul său, premierul a spus că este nevoie de oameni care să facă reformele și că chiar și persoanele reabilitate pot să ocupe astfel de poziții dacă își îndeplinesc atribuțiile.
„Am dat un răspuns la această întrebare într-un interviu, ieri. Așa cum am spus și ieri, consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, consider că își poate continua activitatea”, a declarat premierul.
Știrea inițială
Legea privind pensiile magistraților este finalizată și va fi prezentată în cel mult două zile, pentru dezbatere.
Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, dar și clarificarea modului de calcul, astfel încât pensia să nu fie mai mare decât valoarea salariului.
Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru G4Media.
Noile reguli se vor aplica doar pentru viitor, nu și pentru pensiile aflate deja în plată. Este o decizie necesară, spune premierul, pentru ca legea să nu fie respinsă de Curtea Constituțională.
Reforma pensiilor speciale, inclusă în al treilea pachet de măsuri fiscale
Săptămâna trecută, vicepremierul Tanczos Barna afirma că reforma pensiilor speciale va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale, menţionând că vârsta de pensionare va creşte pentru cei care beneficiază de aceste venituri şi că pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul.
Reforma pensiilor speciale va duce și la o creştere a vârstei de pensionare la 65 de ani, a declarat recent, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
„Reforma pensiilor speciale, pe care va trebui să o reluăm din cauza unei decizii nefaste a Curţii Constituţionale, va presupune mai multe lucruri. Câteva dintre ele vi le pot spune, pentru că sunt deja clare. Restul se vor clarifica într-un grup de lucru între Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, care nu va avea un termen de lucru foarte îndelungat, de săptămâni.
Aici vom avea, de exemplu, o creştere a vârstei de pensionare. Asta este o certitudine. Vom face un proiect de lege, care va trece prin Parlament. Vrem să ducem vârsta până la 65 de ani.
Este, o dată, o egalizare şi, pe de altă parte, ceea ce în trecut a reprezentat o ţintă graduală, adică vârsta de pensionare creştea treptat. Magistraţii ştiu foarte bine la ce mă refer, că au contestat, din păcate, proiectul acesta şi cred că a fost o idee greşită”, a precizat ministrul Muncii.
Etichete: ilie bolojan, pensii speciale,
