''Partidul S.O.S. România anunţă că parlamentarii săi nu vor acorda votul de învestitură unui Guvern condus de Luca Niculescu, desemnat premier de Nicuşor Dan. (...) România are nevoie de un Guvern care să răspundă problemelor grave cu care se confruntă cetăţenii, de un program de guvernare construit în interes naţional şi de soluţii concrete pentru economie, nivelul de trai şi protejarea intereselor statului român. Numirea unui nou premier care să continue actuala formulă de putere nu rezolvă problema fundamentală a legitimităţii şi nu răspunde crizei politice şi economice'', a declarat Diana Şoşoacă, potrivit unui comunicat postat pe pagina de Facebook.
România are nevoie de alegeri anticipate, a transmis ea.
''Este momentul ca decizia să se întoarcă la cetăţeni. Românii trebuie să decidă, prin vot, cine îi reprezintă în Parlament şi ce majoritate va guverna ţara. Nicuşor Dan, PNL, USR şi UDMR se joacă de-a guvernarea. Nu au nicio legitimitate pentru a continua să conducă ţara, dar se agaţă de scaunele puterii şi încearcă să prelungească o construcţie politică ilegitimă, neconstituţională şi antinaţională. Românii trebuie să decidă cine să guverneze ţara. Orice amânare a alegerilor anticipate aduce adâncirea crizei politice şi economice şi riscul prăbuşirii totale'', a precizat preşedinta S.O.S. România.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat luni pe Luca Niculescu, secretar de stat în MAE, să formeze Guvernul.
Niculescu primește misiunea de a forma un nou Guvern și de a găsi în Parlament cele cel puțin 233 de voturi necesare pentru învestire.
Aceasta este a patra nominalizare de premier, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură pe 5 mai.
”Propunerea mea pentru poziţia de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziţii. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE şi în calitatea asta a lucrat cu instituţiile statului român, deci este cineva care cunoaşte statul român şi a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea o sută de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a spus preşedintele.
„România să facă saltul”
”Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească şi administraţia românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite. Adică noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislaţia principală secundară şi acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul”, a arătat preşedintele.
El a spus că a ales persoana care are cele mai mari şanse să întrunească o majoritate.
”Domnul Niculescu are libertatea să decidă în urma discuţiilor aprofundate pe care le va avea cu partidele. Să decidă formula de guvern politic-tehnocrat, importantă este majoritatea din parlament. E important, e necesar ca România să aibă un guvern şi în termen imediat, pentru că sunt instituţii care au nevoie de rectificare, e nevoie de un buget pentru anul viitor, dar şi în termen mediu, pentru că prelungirea incertitudinii va avea efecte pe viaţa românilor, cursul de schimb valutar, am văzut evoluţia din zilele astea, pe dobânzile la credite, pe investiţiile care aşteaptă terminarea acestei etape de incertitudine, investiţii care înseamnă locuri de muncă pentru români”, a mai declarat Nicuşor Dan.
”Am garanţia că un guvern cu Luca Niculescu va păstra direcţia pro-occidentală a României şi, de asemenea, va respecta ţintele financiare şi toate angajamentele pe care România şi le-a asumat”, a arătat Nicuşor Dan.
Cinci luni de criză politică
Astăzi, 5 octombrie, s-au împlinit exact cinci luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură. Această nominalizare ar fi a patra în ultimele exact cinci luni, după ce, pe data de 5 mai, Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură. Au fost nominalizaţi să formeze un nou guvern Eugen Tomac, care şi-a depus mandatul pentru că nu a putut strânge o majoritate parlamentară, apoi Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan - ambele propuneri fiind respinse prin votul Parlamentului.
Sunt deja îndeplinite condiţiile declanşării alegerilor anticipate, dar preşedintele nu le consideră o soluţie, în ciuda faptului că mai multe partide le solicită.
Luni, rând pe rând, partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament şi-au exprimat opţiunile pentru formarea viitorului guvern.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că el este propunerea social-democraţilor pentru funcţia de prim-ministru.
„PSD, ca principalul partid din Parlamentul României, a solicitat preşedintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu, iar această nominalizare a fost făcută în urmă cu câteva săptămâni. PSD îşi doreşte să fie parte a soluţiei. PSD îşi doreşte să avem rapid un guvern, un guvern care să facă rectificare, să facă bugetul anul acesta”, a spus Grindeanu, după discuţiile de la Palatul Cotroceni.
AUR cere alegeri anticipate
Prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat, la rândul său, că soluţia pentru criza politică actuală sunt alegerile anticipate, dar Preşedinţia, în acest moment, este un factor de blocaj.
„Din păcate, n-am reuşit să avem un dialog despre cum putem ieşi din această criză, pentru că lucrurile, din perspectiva noastră, apropo de proiectul prezidenţial, sunt clare. (...) Din această perspectivă, am mai spus-o, am reiterat ideea - soluţia pentru noi sunt alegerile anticipate (...) pentru că România, cu un guvern de strânsură, nu va reuşi să implementeze, evident, ceea ce o coaliţie consistentă (...) nu a reuşit să facă”, a susţinut Dungaciu.
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, a declarat, după consultările cu şeful statului, că PNL rămâne consecvent deciziilor luate de a nu fi parte a unei guvernări cu PSD, menţionând că, după ce Nicuşor Dan va face nominalizarea premierului, liberalii vor discuta posibilităţile de a evita prelungirea blocajului politic.
„Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social Democrat, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, situaţie în care, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie. De asemenea, fiind conştienţi de blocajul politic în care ne găsim de prea multe luni, după ce preşedintele României va face nominalizarea premierului vom discuta cât se poate de serios şi vom vedea care sunt posibilităţile de a evita prelungirea blocajului politic care nu este benefic pentru ţara noastră”, a afirmat Bolojan.
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a pledat pentru soluţia alegerilor anticipate în cadrul consultărilor cu preşedintele Nicuşor Dan. El a menţionat că i-a transmis şefului statului faptul că USR doreşte un guvern "serios", care să poată să livreze rezultate pentru români.
„Faptul că acum căutăm un guvern cu puteri depline ne spune tocmai că trebuie să ne întrebăm ce fel de guvern ar avea şi puterea să livreze pentru România. Un guvern care ar depinde de o majoritate de o zi, ca din a doua zi să vedem din nou majorităţi conjuncturale, mai ales între PSD şi AUR, nu ar fi un guvern puteri depline şi, mai ales, nu ar fi un guvern cu rezultate. Tocmai acesta este motivul pentru care i-am spus preşedintelui că credem că soluţia anticipatelor este soluţia nu doar constituţională, ci şi soluţia cea mai sinceră faţă de români, care se aşteaptă ca această criză să se termine”, a explicat Dominic Fritz.
UDMR exclude intrarea la guvernare
Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, a declarat, la rândul său, că UDMR nu va face parte din următorul Executiv, dar ar putea susţine un Guvern în jurul PSD, adăugând că ar fi nevoie şi de PNL în acest scenariu.
„Nu vom face parte din următorul Guvern aproape 100%. Deci acest lucru eu exclud dintr-un singur motiv. Săptămâna trecută am mers în Parlament cu un premier desemnat, Siegfried Mureşan, cu o coaliţie minoritară, care nu a trecut. Mâine nu putem să fim într-o altă coaliţie. Aici nu e vorba de PSD, nu e vorba de PNL, e vorba de o rigoare. Deci nu poţi să sari dintr-un tren în celălalt într-o săptămână. S-a schimbat ceva? Nu s-a schimbat nimic. Dar putem susţine un Guvern în jurul PSD, dar e nevoie şi de PNL. Sau o parte din PNL, nu vorbesc de cei 16, ci de o asumare din partea PNL”, a spus liderul UDMR.
Liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat, după consultări, că se aşteaptă la un "status quo ante", menţionând că este nevoie de o "flexibilizare" a poziţiei senatorilor şi deputaţilor şi un mod "mai raţional" de a proceda. În opinia sa, după alegeri anticipate, ar fi şi mai greu de format o majoritate parlamentară pentru un guvern, iar singura speranţă pentru o soluţie este la şeful statului.
"Mă aştept la status quo ante. (...) Avem două variante: ori mergem înainte cu situaţia asta şi atunci avem o problemă mare cu rectificarea bugetară şi cu bugetul pe anul viitor, o problemă mare, reală, ori declanşăm anticipate şi avem o problemă mare reală cu rectificarea şi cu bugetul pe anul viitor şi ne întoarcem la aceeaşi situaţie, cu o singură diferenţă: partidele de mainstream se vor urî şi mai tare şi va fi şi mai greu să apară o majoritate, poate AUR ar putea să construiască o majoritate, dar nu ştiu cu cine, la ce declaraţii dau toţi ceilalţi. Deci, nu văd în momentul de faţă o ieşire alta decât o conştientizare din partea fiecăruia dintre colegii noştri din Parlament că avem o problemă, este reală, este mare şi deja contează mai puţin ce li se spune de la partid, ci mai mult ce gândesc cu capul lor", a explicat Pambuccian.
S.O.S. România, deschis la negocieri
Partidul S.O.S. România este dispus să discute cu toate forţele politice în vederea formării unui Guvern care să scoată ţara din criză, a declarat, la finalul consultărilor, preşedinta formaţiunii, Diana Şoşoacă.
Ea a susţinut că ar fi potrivită pentru funcţia de prim-ministru, deoarece ar fi singura care "să ţină piept" sistemului, dar s-a declarat convinsă că nu ar primi voturi în Parlament.
Preşedinta Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a subliniat, la rândul său, după consultările de la Cotroceni, că ţara are nevoie de un Guvern, iar POT nu va bloca formarea acestuia.
"Ţara este blocată şi este incredibil să vedem partide politice care nu pot trece peste anumite orgolii, interese. (...) Este inacceptabil! Aşadar avem un mesaj pentru partidele politice - trebuie să se facă un guvern, trebuie deschidere şi trebuie toată lumea să înţeleagă că nu sunt aici doar pentru ei. Sunt aici pentru ţară", a spus aceasta.
Victor Ponta, propus din nou pentru funcţia de premier
Grupul parlamentar Uniţi pentru România l-a propus pe Victor Ponta pentru funcţia de premier.
"Am venit din nou cu dorinţa de a contribui la deblocarea acestei situaţii grele din punct de vedere politic şi economic pentru România. Ne-am prezentat sprijinul pentru susţinerea unui viitor prim-ministru de către preşedintele Nicuşor Dan. Am susţinut, totodată, aceeaşi propunere cu care am venit de la prima rundă de consultări, în persoana domnului Victor Ponta, ca propunere a grupului UpR pentru funcţia de prim-ministru. La sfârşitul acestei zile, constatăm că avem doar două propuneri concrete din partea formaţiunilor politice şi a grupurilor parlamentare astfel că suntem optimişti şi plecăm cu optimism astăzi de la Cotroceni, cu speranţa că domnul preşedinte va analiza cu seriozitate propunerea noastră", a anunţat liderul grupului, Răzvan Chiriţă.
Lidera grupului parlamentar PACE - Întâi România, Nadia Cerva, a afirmat că nu vor fi alegeri anticipate şi că acestea reprezintă doar un subiect de campanie electorală.
Doar nişte politicieni "inconştienţi" pot vorbi despre alegeri anticipate în contextul socio-economic actual, a precizat Cerva, după consultările cu preşedintele Nicuşor Dan.
Ultimii invitaţi la consultările de la Cotroceni au fost parlamentarii neafiliaţi.
Deputatul neafiliat Robert Alecu, membru al Partidului Acţiunea Conservatoare, a spus că singura soluţie "sănătoasă" pentru ieşirea din criza politică este declanşarea alegerilor anticipate, iar deputata neafiliată Dumitriţa Albu (Partidul UNIT) a subliniat că actuala criză politică îi costă pe români, în fiecare zi, şase milioane de euro.
Cinci luni fără Guvern cu puteri depline
Pe 5 mai, la mai puțin de un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale, a fost demis prin moțiune de cenzură. Anterior, social-democrații părăsiseră coaliția de guvernare și inițiaseră moțiunea, adoptată de Parlament cu voturile AUR.
De atunci, au avut loc mai multe încercări de formare a unui nou Guvern.
La un an de la câștigarea mandatului de președinte, Nicușor Dan s-a consultat, pe 18 mai 2026, cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier. Pe 4 iunie, l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reușit să formeze o majoritate.
În aceeași zi, șeful statului l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea. Pe 22 iunie, Parlamentul a respins Guvernul propus de acesta, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi valabil exprimate.
A doua zi, Nicușor Dan a convocat o nouă rundă de consultări, însă nu a desemnat un candidat, varianta discutată fiind, potrivit președintelui, formarea unui guvern minoritar.
O nouă rundă de consultări a avut loc pe 17 septembrie, când Nicușor Dan l-a desemnat premier pe liberalul Siegfried Mureșan. Acesta a dus procedura constituțională până la capăt, însă programul de guvernare și lista miniștrilor au fost respinse de Parlament pe 30 septembrie.
Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, Nicușor Dan a anunțat că va convoca o nouă rundă de consultări și că, la final, va desemna un nou candidat la funcția de premier, eliminând varianta alegerilor anticipate, posibilă în prezent din punct de vedere constituțional.
Ce prevede Constituţia privind desemnarea premierului
Conform articolului 85 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Articolul 103 din Legea fundamentală prevede că:
"(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor".
