UE şi NATO discută despre apărare, cu ochii aţintiţi asupra lui Vladimir Putin şi Donald Trump

Liderii se întâlnesc în contextul în care Donald Trump le cere aliaţilor să cheltuiască mai mult, relatează AFP.

Acest summit în capitala belgiană este o ”triplă premieră” - este pentru prima oară când Cei 27 se întâlnesc după ce cel de-al 47-lea preşedinte american a depus jurământul, este prima oară când întâlnirea lor este consacrată exclusiv apărării şi este prima oară când un lider britanic li se alătură după Brexit.

De la invazia Ucrainei de către Rusia, în urmă cu aproape trei ani, ţările europene şi-au crescut în mod sensibil bugetul apărării.

Însă ele recunosc aproape la unison că nu se înarmează destul de repede, în contextul unor îngrijorări faţă de posibilitatea ca Vladimir Putin să le atace pe una dintre ele în anii viitori.

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a dat o nouă dimensiune acestei dezbateri, miliardarul spunând pe toate tonurile că Europa nu trebuie să mai considere protecţia americană ca şi garantată.

El cere de-acum ca ţările europene să-şi dubleze - cel puţin - cheltuielile militare, cărora să le aloce cel puţin 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist de multe dintre ele.

GROENLANDA

Magnatul în domeniul imobiliar a promis pe estradele de camanie să pună capăt rapid Războiului din Ucraina, îngrijorându-i pe europeni, care se tem că acesta poate obliga Kievul să accepte un acord prost.

În afară de apărare, Trump şi-a multiplicat ameninţările - în toate direcţiile - împotriva aliaţilor săi europeni.

Premierul danez Mette Frederiksen - care tocmai a efectuat un turneu în mai multe capitale europene - speră la un mesaj comun împotriva ambiţiilor miliardarului cu privire la Geoenlanda, un teritoriu danez.

Spectrul unui război comercial va plana de asemenea asupra acestei reuniuni de la Bruxelles.

Donald Trump - care rtocmai a impus taxe vamale de 25% produselor canadiene şi mexicane şi de 10% produselor chinezeşti - repetă că va veni rândul UE.

”UE ne-a tratat foarte rău”, tuna el vineri în Biroul Oval. Bruxellesul a ameninţat să riposteze ”cu fermitate” dacă i se impun taxe vamale ”nedrepte”.

”CUM S-O FACEM?”

Consensul asupra necesităţii creşterii cheltuielilor există, însă modul în care să se ajungă la el este dezbătut aprig. ”Problema nu este dacă trebuie s-o facem, ci cum s-o facem?”, rezumă un diplomat european.

Bruxellesul estimează că blocul este necesar să investească 500 de miliarde de euro în plu în apărare în următorii zece ani.

Cum să finanţeze acxeste nevoi? Fondurule europene trebuie să fie alocate exclusiv armamentului european? Care trebuie să fie rolul NATO în acest efort anunţat?

Multe ţări pledează în favoarea unui împrumut european mare. Însă Germania, care se pregăteşte de alegeri legislative la 23 februarie,l nu vrea să deschidă dezbaterea cu privire la acest subiect sensibil.

”Dacă nu abordăm frontal problema finanţării, riscul este ca această întâlnire de lBruxelles să nu fie decât un exerciţiu de formă pură”, îşi exprimă îngrijorarea un diplomat european.

În total 19 state membre UE - inclusiv Franţa, Germania, Italia şi Spania - au cerut Băncii Europenee de Investiţii (BEI) să finanţeze în mai mare măsură înarmarea împotriva Rusiei.

ACORD CU LONDRA?

În privinţa achiziţionării de armament, Franţa - acuzată de unii dintre partenerii săi de faptul că se preopcupă în primul rând de industria sa naţional - insistă asupra originii europene a producţiei.

Alte ţări consideră că, în contextul în care industria europeană întâmpină dificultăţi să menţină ritmul, criteriile ar trebui să nu fie prea stricte. Cumpărarea de armament din Statele Unite ar putea fi un mijloc de păstrare a unor relaţii cel puţin corecte cu Trump, argumentează ele.

În faţa turbulenţelor anunţate în relaţiile transatlantice, unii sunt tetanţi să reia legăturile cu un vechi prietent, Regatul Unit.

La cinci ani de la Brexit, un premier britanic se întoare, luni, în cercul liderilor europeni, cel puţin pe timpul unei cine.

De când s-a instalat la putere, în iulie, Keir Starmer îşi afişează voinţa de a relansa relaţiile cu Bruxellesul şi se evocă posibilitatea unui acod de securitate.

”Europa trebuie săişi dubleze eforturile pentru a zdroni maşina de război a lui Putin, în timp ce economia rusească dă semne de slăbire”, urmează să spună Starmer în faţa membrilor Consiliului European, potrivit unui comunicat al Downing Street.

Tensiunile moştenite din cauza Brexitului însă continuă să existe, iar punctele de fricţiune n-au dispărut complet.

În afară de îndemnuri la "reset" (o nouă pornire), mulţi diplomaţi consideră că nu pot să existe progrese tangibile cu Londra, în lipsa unui acord mai ales în spinosul dosar al drepturlor de pescuit.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”