Ucraina cere un scut aerian cu sisteme în România şi Polonia. Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO
Lipsită de mijloace antiaeriene suficiente pentru a se proteja de focul rusesc, Ucraina îşi presează aliaţii să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său cu ajutorul unor sisteme antiaeriene desfăşurate în Polonia şi în România.
"Nu înţeleg de ce NATO nu desfăşoară baterii Patriot de-a lungul graniţei poloneze. La urma urmei, rachetele ruseşti au intrat deja în spaţiul aerian polonez şi românesc. Acest lucru ar proteja graniţele Poloniei şi României şi ar crea o zonă sigură în vestul şi sudul Ucrainei', susţine deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko, relatează vineri AFP.
"În sectorul energetic, situaţia este extrem de dificilă" în urma bombardamentelor ruseşti, avertizează un înalt oficial de securitate ucrainean, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.
"Sunt în desfăşurare discuţii" cu aliaţii occidentali despre această "zonă de interdicţie aeriană" deasupra vestului Ucrainei, dar "nu este o decizie uşor de luat", explică acelaşi oficial. Ţările occidentale au grijă să nu se implice frontal împotriva Rusiei, ceea ce "face ca procesul să fie lent şi discret", adaugă el.
Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington la începutul lunii iulie, potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina. "Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite ţării să continue să funcţioneze pe tot parcursul acestui război", a declarat ea.
Această cerere a fost repetată de mai mulţi oficiali civili şi militari ucraineni întâlniţi de AFP la Kiev, în cadrul unei vizite organizate de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) şi think tank-ul ucrainean New Europe Center.
Ideea creării unui scut aerian care să protejeze Ucraina de atacurile cu drone şi rachete ruseşti a fost avansată iniţial de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după atacul Iranului asupra Israelului în aprilie.
Israelul a doborât în acel atac 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte, la operaţiunea de respingere a atacului participând de asemenea nave militare americane echipate cu sisteme anti-rachetă.
Ulterior, preşedintele ucrainean a sugerat că un sistem similar ar trebui replicat de asemenea pentru apărarea Ucrainei şi că aliaţii occidentali ar trebui să ofere ţării sale acelaşi nivel de asistenţă militară pe care-l oferă Israelului.
Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kouleba s-a lansat şi el în dezbaterea pe acest subiect la sfârşitul lunii mai, invocând că "nu există niciun argument juridic, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noştri să doboare de pe teritoriul lor rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei", dar fără a detalia modalităţile acestui scenariu.
Preşedintele Zelenski cere insistent de mai multe luni sisteme antiaeriene suplimentare, mai ales cel puţin încă şapte baterii Patriot, dar ţările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
Totuşi, România tocmai a promis că îi va dona un sistem Patriot, iar Statele Unite au decis să suspende mare parte din contractele externe pentru a furniza cu prioritate Ucrainei rachete antiaeriene timp de şaisprezece luni, astfel încât armata ucraineană să-şi poată reface stocurile.
În acest timp, jumătate din capacitatea naţională de producţie de energie electrică a Ucrainei a fost distrusă în atacurile ruseşti cu drone şi rachete din ultimele luni. În fiecare săptămână, rachetele şi dronele ruseşti lovesc reţeaua energetică ucraineană, provocând întreruperi zilnice de curent care afectează aproape întreaga populaţie.
După ce din octombrie 2022 a bombardat luni la rând reţelele de distribuţie a energiei ucrainene, Rusia se concentrează acum pe distrugerea instalaţiilor de producţie, care sunt mult mai scumpe şi necesită ani de zile pentru a fi reparate. Moscova ţinteşte şi rezervele de energie ale ţării, dorind să lovească inclusiv un depozit subteran de stocare a gazelor aflat la trei kilometri sub pământ în vestul Ucrainei.
Cel mai recent atac rusesc cu drone şi rachete a avut în urmă cu o săptămână, acesta fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.
Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.
Pe de altă parte, după luni de criză acută, livrările de muniţii occidentale, în special de obuze de artilerie, se accelerează pe frontul din Ucraina, unde livrările s-au îmbunătăţit în mod clar în ultimele săptămâni, le-au declarat jurnaliştilor AFP mai multe surse din armata ucraineană.
Astfel, Statul Major al armatei ucrainene, precum şi membrii a trei brigăzi care luptă în regiunea Doneţk, pe frontul de Est, au confirmat toţi o îmbunătăţire a aprovizionării cu muniţii faţă de începutul anului, aceasta şi în urma deblocării ajutorului american ce fusese suspendat o perioadă din cauza disputelor din Congresul SUA.
"Este mai bine faţă de aproximativ o lună în urmă şi continuă să se îmbunătăţească, cel puţin în ceea ce priveşte obuzele de artilerie de calibrul 155 de milimetri", a declarat pentru AFP un sergent ucrainean pe nume Lountik.
Dacă în primul trimestru muniţia din unitatea sa era raţionalizată strict la "şase obuze pentru fiecare tun la 24 de ore", astăzi limita a fost majorată la "până la 40 pe zi", a detaliat soldatul. Iar în zonele cele mai fierbinţi, precum regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o nouă ofensivă terestră la începutul lunii mai, "nu există limite", a adăugat el.
