Ucraina cere un scut aerian cu sisteme în România şi Polonia. Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO

patriot
Getty

Lipsită de mijloace antiaeriene suficiente pentru a se proteja de focul rusesc, Ucraina îşi presează aliaţii să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său cu ajutorul unor sisteme antiaeriene desfăşurate în Polonia şi în România.

"Nu înţeleg de ce NATO nu desfăşoară baterii Patriot de-a lungul graniţei poloneze. La urma urmei, rachetele ruseşti au intrat deja în spaţiul aerian polonez şi românesc. Acest lucru ar proteja graniţele Poloniei şi României şi ar crea o zonă sigură în vestul şi sudul Ucrainei', susţine deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko, relatează vineri AFP.

"În sectorul energetic, situaţia este extrem de dificilă" în urma bombardamentelor ruseşti, avertizează un înalt oficial de securitate ucrainean, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.

"Sunt în desfăşurare discuţii" cu aliaţii occidentali despre această "zonă de interdicţie aeriană" deasupra vestului Ucrainei, dar "nu este o decizie uşor de luat", explică acelaşi oficial. Ţările occidentale au grijă să nu se implice frontal împotriva Rusiei, ceea ce "face ca procesul să fie lent şi discret", adaugă el.

Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington la începutul lunii iulie, potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina. "Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite ţării să continue să funcţioneze pe tot parcursul acestui război", a declarat ea.

Citește și
joe biden
Dezbaterea Trump - Biden: Războiul din Ucraina este adus în discuție. Biden: Trump i-a spus lui Putin să facă "ce vrea el"
FOTO. Ce au văzut jurnaliștii care au vizitat lucrările de pe Valea Oltului

Această cerere a fost repetată de mai mulţi oficiali civili şi militari ucraineni întâlniţi de AFP la Kiev, în cadrul unei vizite organizate de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) şi think tank-ul ucrainean New Europe Center.

Ideea creării unui scut aerian care să protejeze Ucraina de atacurile cu drone şi rachete ruseşti a fost avansată iniţial de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după atacul Iranului asupra Israelului în aprilie.

Israelul a doborât în acel atac 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte, la operaţiunea de respingere a atacului participând de asemenea nave militare americane echipate cu sisteme anti-rachetă.

Ulterior, preşedintele ucrainean a sugerat că un sistem similar ar trebui replicat de asemenea pentru apărarea Ucrainei şi că aliaţii occidentali ar trebui să ofere ţării sale acelaşi nivel de asistenţă militară pe care-l oferă Israelului.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kouleba s-a lansat şi el în dezbaterea pe acest subiect la sfârşitul lunii mai, invocând că "nu există niciun argument juridic, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noştri să doboare de pe teritoriul lor rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei", dar fără a detalia modalităţile acestui scenariu.

Preşedintele Zelenski cere insistent de mai multe luni sisteme antiaeriene suplimentare, mai ales cel puţin încă şapte baterii Patriot, dar ţările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

Totuşi, România tocmai a promis că îi va dona un sistem Patriot, iar Statele Unite au decis să suspende mare parte din contractele externe pentru a furniza cu prioritate Ucrainei rachete antiaeriene timp de şaisprezece luni, astfel încât armata ucraineană să-şi poată reface stocurile.

În acest timp, jumătate din capacitatea naţională de producţie de energie electrică a Ucrainei a fost distrusă în atacurile ruseşti cu drone şi rachete din ultimele luni. În fiecare săptămână, rachetele şi dronele ruseşti lovesc reţeaua energetică ucraineană, provocând întreruperi zilnice de curent care afectează aproape întreaga populaţie.

După ce din octombrie 2022 a bombardat luni la rând reţelele de distribuţie a energiei ucrainene, Rusia se concentrează acum pe distrugerea instalaţiilor de producţie, care sunt mult mai scumpe şi necesită ani de zile pentru a fi reparate. Moscova ţinteşte şi rezervele de energie ale ţării, dorind să lovească inclusiv un depozit subteran de stocare a gazelor aflat la trei kilometri sub pământ în vestul Ucrainei.

Cel mai recent atac rusesc cu drone şi rachete a avut în urmă cu o săptămână, acesta fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Pe de altă parte, după luni de criză acută, livrările de muniţii occidentale, în special de obuze de artilerie, se accelerează pe frontul din Ucraina, unde livrările s-au îmbunătăţit în mod clar în ultimele săptămâni, le-au declarat jurnaliştilor AFP mai multe surse din armata ucraineană.

Astfel, Statul Major al armatei ucrainene, precum şi membrii a trei brigăzi care luptă în regiunea Doneţk, pe frontul de Est, au confirmat toţi o îmbunătăţire a aprovizionării cu muniţii faţă de începutul anului, aceasta şi în urma deblocării ajutorului american ce fusese suspendat o perioadă din cauza disputelor din Congresul SUA.

"Este mai bine faţă de aproximativ o lună în urmă şi continuă să se îmbunătăţească, cel puţin în ceea ce priveşte obuzele de artilerie de calibrul 155 de milimetri", a declarat pentru AFP un sergent ucrainean pe nume Lountik.

Dacă în primul trimestru muniţia din unitatea sa era raţionalizată strict la "şase obuze pentru fiecare tun la 24 de ore", astăzi limita a fost majorată la "până la 40 pe zi", a detaliat soldatul. Iar în zonele cele mai fierbinţi, precum regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o nouă ofensivă terestră la începutul lunii mai, "nu există limite", a adăugat el.

Articol recomandat de sport.ro
Cum au numit-o maghiarii pe Corvinul Hunedoara, după ce a spulberat vicecampioana Ungariei cu 4-0
Cum au numit-o maghiarii pe Corvinul Hunedoara, după ce a spulberat vicecampioana Ungariei cu 4-0
Citește și...
Polonezii cumpără aur de frica unui „cutremur” financiar cauzat de război. „Cozi mai mari pentru aur decât erau la brutărie”
Polonezii cumpără aur de frica unui „cutremur” financiar cauzat de război. „Cozi mai mari pentru aur decât erau la brutărie”

Războiul din Ucraina i-a determinat pe mulți cetățeni din Polonia să investească în aur.  

Dezbaterea Trump - Biden: Războiul din Ucraina este adus în discuție. Biden: Trump i-a spus lui Putin să facă
Dezbaterea Trump - Biden: Războiul din Ucraina este adus în discuție. Biden: Trump i-a spus lui Putin să facă "ce vrea el"

Războiul din Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Statele Unite ar fi avut un "lider", i-a spus joi Donald Trump preşedintelui Joe Biden în cursul dezbaterii lor de la Atlanta.

Armata Rusiei, luată peste picior de șeful NATO. Ce nu este capabilă să facă pe frontul Ucraina
Armata Rusiei, luată peste picior de șeful NATO. Ce nu este capabilă să facă pe frontul Ucraina

După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze ''străpungeri semnificative'' pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Praga caută noi donatori care să se ralieze iniţiativei sale menite să achiziţioneze muniţii pentru Ucraina
Praga caută noi donatori care să se ralieze iniţiativei sale menite să achiziţioneze muniţii pentru Ucraina

Praga a îndemnat joi noi posibili donatori să se ralieze iniţiativei sale menite să furnizeze muniţii Ucrainei în faţa invaziei ruse.

UE și Ucraina au semnat un acord de securitate. Cum va acționa Bruxelles-ul în cazul în care Rusia va lansa o nouă invazie
UE și Ucraina au semnat un acord de securitate. Cum va acționa Bruxelles-ul în cazul în care Rusia va lansa o nouă invazie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi, la Bruxelles, un pact de securitate cu Uniunea Europeană, la un summit al liderilor din statele membre.

Recomandări
Guvernul a mai inventat niște posturi de bugetari. Salarii de 13.000 lei și sporuri de 30%. Cu ce se ocupă
Guvernul a mai inventat niște posturi de bugetari. Salarii de 13.000 lei și sporuri de 30%. Cu ce se ocupă

Guvernul a înființat o nouă structură administrativă, menită să asigure ”buna guvernanță” din reforma instituită prin PNRR. Executivul va angaja în noua instituție 50 de bugetari, cu salarii care ajung la 13.000 lei/lună, plus sporuri de 30%.

 

Zelenski le cere aliaților din NATO să-i dea voie să folosească armele cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în Rusia
Zelenski le cere aliaților din NATO să-i dea voie să folosească armele cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în Rusia

Ucraina le-a cerut aliaţilor din NATO să îi permită să folosească armele cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte din Rusia, afirmând că acest lucru ar "schimba jocul" în războiul său cu Moscova, relatează AFP, potrivit News.ro.

 

România este sub cod portocaliu de caniculă vineri. Temperaturi între 36 şi 39 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat
România este sub cod portocaliu de caniculă vineri. Temperaturi între 36 şi 39 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat

Meteorologii anunţă cod portocaliu de caniculă, vineri, pentru aproape toată ţara. Temperaturile se vor încadra între 36 şi 39 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat.