Tensiunile dintre Kosovo și Serbia, departe de a se încheia. Câți militari români asigură pacea în zonă
Pe lângă războiul de la graniță, cresc tensiunile și în Balcani, foarte aproape de noi, iar forța de pace condusă de NATO anunță că este gata să intervină.
Guvernul din Kosovo acuză Serbia vecină că încearcă să destabilizeze țara, care și-a autoproclamat independența în 2008.
Duminică seară, etnicii sârbi au blocat drumurile și au tras în direcția polițiștilor în semn de protest, pentru că li se impunea să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare și actele de identitate sârbești cu unele kosovare.
Spre dimineață, după discuții cu partenerii europeni, și americani, lucrurile s-au mai temperat.
Drumurile au fost blocate de camioane încărcate cu pietriș
Sirenele n-au contenit mai bine de trei ore si au provocat panică în orășelul Mitrovița de Nord, din Kosovo, populat în majoritate de etnici sârbi.
S-a ajuns aici după ce sârbii au blocat drumurile cu camioane încărcate cu pietriș și alte mașini puse de-a curmezișul șoselelor. Ba chiar s-ar fi tras focuri de armă înspre polițiști, în semn de protest faţă de politica frontalieră a guvernului de la Priștina.
La graniță s-au format cozi kilometrice, iar autoritățile din Kosovo au închis două puncte de trecere a frontierei.
Tensiunile au escaladat după ce guvernul de la Priștina ar fi vrut să le impună etnicilor sârbi, începând de luni, să-și schimbe cărțile de identititate si plăcuțele de înmatriculare sârbești cu unele kosovare.
De asemenea, pentru intrarea în Kosovo, sârbii ar fi trebuit să obțină un document temporar pe durata şederii. Cum, de altfel, o regulă similară este aplicată de autoritățile de la Belgrad pentru kosovarii care vizitează Serbia.
Sârbii din Kosovo refuză să recunoască instituțiile locale
La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nord folosesc in continuare numere de înmatriculare și documente emise de autoritățile de la Belgrad, refuzând să recunoască instituțiile de la Priștina.
Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări. România, Grecia, Spania și Slovacia nu se numără printre ele. Și, evident, nici Serbia ori Rusia.
"Totul mă duce cu gândul că Serbia va fi nevoită să înceapă denazificarea Balcanilor. Aș vrea să mă înșel", este mesajul alarmant scris pe Twitter de un parlamentar sârb, membru al partidului de dreapta aflat la guvernare.
Avertisment transmis de președintele Serbiei
Dupa ce a discutat cu responsabili Statului Major al Armatei, președintele Serbiei, Aleksandr Vucici a avertizat că "într-o situație mai complicată ca niciodată, atmosfera este aproape de fierbere".
Liderul sârb a acuzat Priștina că încearcă să profite de situația generală la nivel european, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
După o seară dramatică, guvernul din Kosovo a făcut, deocamdată, un pas înapoi, amânând cu o lună implementarea măsurilor privind plăcuțele de înmatriculare și documentele de identitate.
KFOR, forța de pace condusă de NATO, care de 23 de ani încoace încearcă să mențină pacea în Kosovo, cu mandat ONU, a anunțat că "monitorizează îndeaproape situația și e pregătită să intervină, conform mandatului său, dacă stabilitatea este în pericol".
România contribuie cu 50 de militari la forța de menținere a păcii.
.webp)
