Rusia a fost suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. 24 de țări s-au opus
Reuniunea NATO de joi, 7 aprilie, a fost consacrată găsirii unor mijloace noi pentru a susține armata Ucrainei.
La întâlnire a participat și ministrul finlandez de Externe, care a confirmat că țara lui se pregătește să depună o cerere de aderare la NATO.
Mai mult, Statele Unite au "reactivat" o lege din anii '40 care a permis Washingtonului, la acea vreme, să sprijine Aliaţii împotriva Germaniei naziste. În acest fel, vor fi ridicate restricţii privind livrarea de echipamente militare către Ucraina.
Tot ieri, Adunarea generală a Națiunilor Unite a votat suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, o măsură catalogată de Ministerul rus de Externe drept ”ilegală”.
Decizia de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului a fost luată cu 93 de voturi pentru. Totuși, 24 de țări s-au opus, între care China, Iran, Kazahstan, Belarus, Cuba și Siria. Au fost și 58 de abțineri.
Serghei Kislitsia, ambasadorul Ucrainei la ONU: ”Nu prea îmi pasă de abțineri, îmi pasă că Federația Rusă a fost suspendată și a fost foarte nerăbdătoare și aproape imediat a capitulat prin retragere. Știi, nu-ți depui demisia după ce ești concediat. Și exact asta s-a întâmplat cu Federația Rusă.”
Adunarea Generală ia această decizie radicală doar atunci când un stat încalcă grav și în mod repetat drepturile omului. A mai fost un singur precedent, în 2011. Este vorba despre Libia, din cauza violenţelor din vreme a dictatorului Muammar Gaddafi.
Joi, 7 aprilie, printr-un vot al Congresului, Statele Unite au revocat și clauza națiunii celei mai favorizate pentru Rusia și Belarus, oficializand astfel decizia anunțată de președintele Biden luna trecută. Se deschide astfel calea pentru aplicarea unor tarife mult mai mari la importurile de produse din aceste țări, drept sancțiune pentru războiul din Ucraina.
Rep. Richard Neal: ”Aceste acțiuni îl vor izola și mai mult pe Putin și regimul său și vor exercita o presiune mai mare asupra Kremlinului pentru a pune capăt acestei campanii de teroare.”
Doar alte două țări au mai fost excluse de Statele Unite de la principiul reciprocității, care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Coreea de Nord și Cuba.
Tot în 7 aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un embargou privind importurile de cărbune din Rusia, care ar urma să intre în vigoare de la mijlocul lui august, cu o lună mai târziu decât se preconiza. Potrivit Reuters, Germania a făcut presiuni pentru această amânare. Este primul embargou adoptat de europeni pentru importul de resurse energetice din Rusia.
Iar Estonia este a doua țară din Uniunea Europeană, după Lituania, care a anunțat că renunță complet la gazul rusesc.
Eva-Maria Liimets, ministrul de exteren al Estoniei: ”Acești pași pe care îi propunem în prezent în Uniunea Europeană sunt foarte importanți. Chiar trebuie să punem capăt acestui aflux financiar către Rusia, astfel încât Rusia să nu mai poată finanța războiul în Ucraina.”
Și Marea Britanie a decis să renunțe la petrolul și la gazele rusești.
Pe lângă sancțiuni împotriva Moscovei, Occidentul continuă să ajute Ucraina prin livrări de armament. Șeful diplomației de la Kiev a fost invitatul de onoare al reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe: ”Pe agendă am trei obiective: arme, arme și iar arme. Le cer tuturor aliaților să renunțe la ezitări. Încă se codesc să ofere Ucrainei armele de care are nevoie. Pentru că, oricât de ciudat ar părea, astăzi, armele slujesc înfăptuirii păcii.”
Până acum, NATO și Statele Unite au finanțat înarmarea Ucrainei, au trimis arme, defensive, la început, apoi, chiar tancuri, ca Cehia, de curând. Serviciile de informații furnizează date sensibile Kievului, iar, înainte să înceapă războiul, britanicii și americanii au antrenat armata ucraineană.
Recent, Statele Unite au trimis Ucrainei 100 de drone Switchblade și au instruit să le folosească "un număr mic" de soldați ucraineni. Cunoscute drept aparate "kamikaze", dronele Switchbalde sunt de mici dimensiuni, portabile, au focoase și detonează la impact. Cel mai mic model poate atinge o țintă de până la 10 kilometri distanță.
Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO: ”Aliații trebuie să facă mai mult și sunt gata să furnizeze mai multe echipamente Ucrainei. De asemnea, înțelegem și recunoaștem urgență situației. Atât sisteme din epoca sovietică, dar și armament modern. Distincția dintre arme ofensive și arme defensive pentru Ucraina nu se susține, poentru că vorbim de furnizarea de armament unei țări care se apară. Tot ce face Ucraina, cu ajutorul aliaților, este să se apere. Pentru prima oară am discutat și despre felul în care influență crescândă a Chinei ne afectează securitatea. ”
.webp)
