Război în Ucraina, ziua 44. 164 de cadavre au fost găsite în Bucea, potrivit procurorului general ucrainean

O stare de asediu va fi în vigoare începând de sâmbătă seara până luni dimineaţa la Odesa, principalul port ucrainean de la Marea Neagră, în faţa „ameninţării” unor atacuri cu rachete, au anunţat autorităţile locale, informează France Presse, citată de Agerpres.

După atentatul cu bombă de la gara Kramatorsk din estul Ucrainei, care a făcut cel puţin 50 de morţi, o ameninţare de atac cu rachete planează asupra Odesei pe 10 aprilie 2022. Acesta este motivul pentru care în Odesa şi în regiunea sa este impusă starea de asediu din 9 aprilie de la ora 21.00 până pe 11 aprilie la ora 6.00, a anunţat vineri administraţia militară regională.

Oficiali ucraineni: Trupele ruse au finalizat retragerea din regiunea Sumy

Vineri, Statul Major al Ucrainei a declarat că forțele ruse și-au încheiat retragerea din regiunea de nord a Ucrainei Sumy, continuând în același timp acumularea de forțe în estul țării, relatează CNN.

„Ocupatorii ruși și-au retras complet trupele din regiunea Sumy în Federația Rusă”, se arată într-un comunicat al Statului Major pe Facebook.

Armata Rusiei a anunțat anterior că se retrage din nordul Ucrainei și în jurul Kievului pentru a concentra eforturile în regiunea de est Donbas.

Declarația Statului Major a mai menționat că trupele ruse au continuat acumularea în sudul Zaporizhzhia și estul Donețk și au continuat o ofensivă în direcția Popasna și Severodonețk, în regiunea Lugansk de est.

Ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a declarat că Statele Unite vor desfăşura un sistem de apărare antiaeriană Patriot în Slovacia săptămâna viitoare, notează The Associated Press, citată de News.ro.

Anunţul a venit la scurt timp după ce Slovacia a donat Ucrainei, la cererea acesteia, sistemul său de apărare antiaeriană S-300 din era sovietică. Nad a declarat anterior că ţara sa este dispusă să furnizeze Ucrainei sistemul său de rachete de apărare aeriană cu rază lungă S-300, dacă va primi un înlocuitor adecvat.

„Naţiunea ucraineană îşi apără cu curaj ţara suverană, iar noi la fel”, a scris premierul slovac Eduard Heger, pe Twitter.

„Este datoria noastră să ajutăm, să nu stăm degeaba şi să ignorăm pierderea de vieţi omeneşti în agresiunea rusă”, a mai precizat el.

În plus, Germania şi Ţările de Jos au convenit să trimită trupe înarmate cu rachete Patriot în Slovacia, ca parte a unei desfăşurări de 2.100 de soldaţi din mai multe state membre NATO, inclusiv SUA. Soldaţii vor forma un grup de luptă pe teritoriul slovac pentru a spori apărarea NATO pe Flancul Estic al alianţei.

Preşedintele american Joe Biden a acuzat vineri Rusia că a comis o ''atrocitate oribilă'', în gara din Kramatorsk după uciderea a cel puţin 50 de persoane, între care cinci copii.

„Atacul asupra unei gări ucrainene este încă o atrocitate oribilă a Rusiei, ce loveşte civili care încercau să evacueze şi să ajungă în locuri sigure'', a afirmat el într-un tweet, relatează AFP și Agerpres.

Moscova a negat responsabilitatea pentru bombardament, afirmând că nu deţine tipul de rachetă care a fost folosit şi denunţând o "provocare" ucraineană.

Kramatorsk se află în partea din Donbas controlată de Ucraina. Restul acestei regiuni este controlat din 2014 de separatiştii pro-ruşi, iar Moscova a făcut din cucerirea acestei zone obiectivul său prioritar după ce şi-a retras trupele din regiunea Kiev şi din nordul Ucrainei.

Procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, a declarat, vineri, că 164 de cadavre au fost găsite în oraşul ucrainean Bucea, din apropiere de Kiev, unde a avut loc un masacru al civililor în urma retragerii trupelor ruse, relatează CNN, citată de News.ro.

„Până ieri (7 aprilie), 164 de morţi au fost găsiţi în Bucea. Plus 21 de cadavre, astăzi, pe care le-am exhumat din groapa comună înainte să înceapă ploaia abundentă”.

Venediktova a declarat, joi, că 26 de cadavre au fost recuperate de sub dărâmăturile unei clădiri prăbuşite dintr-o altă suburbie a Kievului, Borodianka, şi încă două cadavre au fost recuperate vineri.

Ea a avertizat că mai multe cadavre ar putea fi găsite în clădirile distruse din oraş.

Trupele ruse au „deportat forțat” peste 600.000 de ucraineni, inclusiv aproximativ 121.000 de copii, către Rusia, a declarat comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Lyudmila Denysova, potrivit The Guardian.

Într-o declarație postată pe Facebook, Denysova a spus că locuitorii orașului Izyum, ocupat temporar, din regiunea Harkov, sunt mutați cu forța în Rusia.

„Nu este prima dată când trupele ruse folosesc astfel de tactici. După ce a adus orașul într-o situație critică, inamicul oferă un coridor condiționat Rusiei, aparent pentru a salva oamenii, fără a lăsa oamenilor de ales.”

În prezent, presa rusă relatează că au deportat 615.000 de persoane din Ucraina, inclusiv 121.000 de copii.

Plata gazelor ruseşti în ruble încalcă sancţiunile impuse de Uniunea Europeană  Moscovei, iar dacă Ungaria îşi va respecta promisiunea de a plăti gazele naturale provenite din Rusia în ruble, va încălca sancţiunile, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri, pentru CNN.

„Am făcut o analiză a decretului lui Putin, iar cazul legal este foarte clar. Ceea ce sugerează Putin - transformarea de euro în ruble şi apoi plata facturii de gaze - ar fi o încălcare a sancţiunilor. Dacă faci asta, plăteşti în ruble, încalci sancţiunile, eviţi sancţiunile pe care le impunem Rusiei”, a declarat von der Leyen.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus că ţara sa ar fi dispusă să plătească pentru gazele ruseşti în ruble după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care cere ca „ţările neprietenoase” să fie obligate să plătească livrarea gazelor naturale în ruble.

Marea Britanie va trimite mai multe rachete de apărare aeriană şi antitanc în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de echipamente militare de înaltă calitate, în valoare de 100 de milioane de lire sterline (130 de milioane de dolari), a anunţat, vineri, premierul britanic Boris Johnson, conform CNN, citată de News.ro.

Vorbind alături de cancelarul german, Olaf Scholz, la Londra, Johnson a mai spus că Marea Britanie şi Germania vor colabora în domeniul securităţii energetice şi al surselor regenerabile, deoarece Europa îşi propune să elimine treptat dependenţa de combustibilii fosili ruşi.

„Nu putem transforma sistemele energetice respective peste noapte. Dar ştim şi că războiul lui Putin nu se va încheia peste noapte”, a afirmat premierul britanic.

„Astăzi, pot anunţa că Marea Britanie va mai trimite echipamente de înaltă calitate în valoare de 100 de milioane de lire sterline forţelor armate ale Ucrainei, inclusiv mai multe rachete antiaeriene Starstreak, care trag cu viteza de trei ori mai mare decât sunetul, şi alte 800 de rachete antitanc şi muniţii de precizie capabile să planeze pe cer direct deasupra ţintei lor”, a mai spus el.

„Vom trimite, de asemenea, mai multe căşti şi veste antiglonţ pe lângă cele 200.000 de piese de echipament militar neletale pe care Marea Britanie le-a trimis deja”, a mai argumentat Johnson.

Guvernele britanic şi german vor organiza o reuniune comună a cabinetului în cursul anului viitor, iar miniştrii Apărării se vor întâlni înainte de următorul summit NATO din iunie, a mai anunţat premierul britanic.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia nu este răspunzătoare de atacul cu rachete de la Kramatorsk, în urma căruia şi-au pierdut viaţa peste 50 de civili, transmite dpa.

El a afirmat că gara din estul Ucrainei a fost de fapt lovită de o rachetă ucraineană Toşka-U şi a precizat că „forţele noastre armate nu folosesc acest tip de rachetă, iar astăzi nu au avut loc şi nu erau planificate niciun fel de misiuni la Kramatorsk".

Republica Cehă a livrat Ucrainei arme de câteva sute de milioane de dolari, respectiv tancuri, mai multe lansatoare de rachete, obuziere şi vehicule de luptă de infanterie. Livrările vor continua, au declarat două surse cehe din domeniul apărării, conform Reuters și news.ro.

„De câteva săptămâni, furnizăm echipamente grele la sol – o spun în general, dar prin definiţie este clar că acestea includ tancuri, vehicule de luptă de infanterie, obuziere şi mai multe lansatoare de rachete”, a spus un oficial al apărării, de rang înalt.

„Ce a plecat din Republica Cehă valorează sute de milioane de dolari”, a mai precizat el, adăugând că cehii livrează şi o serie de arme antiaeriene.

Rusia a anunțat că va expulza 45 de angajați ai ambasadei și consulatului polonez

Rusia a anunțat că va expulza 45 de angajați ai ambasadei și consulatului polonez, drept răspuns la acțiunile Poloniei. Pe 23 martie, ministrul polonez de interne Mariusz Kaminski a declarat că țara sa va expulza „45 de spioni ruși care susțin că sunt diplomați”.

Muntenegru a adoptat, vineri, sancţiuni împotriva Rusiei

Muntenegru a adoptat, vineri, sancţiuni împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, a declarat premierul desemnat Dritan Abazovic, fără a preciza care sunt acestea, relatează Reuters.

Belarus ar trebui să ofere garanţii de securitate pentru Ucraina în viitor, după ce Kievul îşi va afirma statutul neutru, ”de neaderare la un bloc, de neproliferare nucleară”, a declarat, vineri, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, potrivit Reuters și news.ro.

„La cererea părţii ucrainene, statutul său neutru, de neaderare la un bloc, de neproliferare nucleară, ar trebui să fie însoţit de garanţii de securitate”, a spus Lavrov.

„Am propus ca Republica Belarus să fie, bineînţeles, printre astfel de ţări garante”, a mai precizat el.

Al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost adoptat oficial, vineri, de Uniunea Europeană. Acesta  include interdicţii privind importul de cărbune, lemn, produse chimice, îngrăşăminte, băuturi alcoolice, fructe de mare şi alte produse, precum şi exportul de combustibil pentru avioane, calculatoare cuantice, semiconductori şi electronice de ultimă generaţie, software şi echipamente de transport, relatează Reuters.

Noile măsuri interzic, de asemenea, intrarea navelor şi camioanelor ruseşti pe teritoriul Uniunii Europene (UE), ceea ce va afecta şi mai mult comerţul. De asemenea, vor fi interzise toate tranzacţiile cu patru bănci ruseşti, inclusiv VTB.

Interdicţia importurilor de cărbune va intra pe deplin în vigoare din a doua săptămână a lunii august, însă începând de vineri, nu pot fi semnate noi contracte, sancţiunile fiind publicate în jurnalul oficial al UE.

Peste 1.700 de elevi şi preşcolari refugiaţi din Ucraina au cerut să asiste la cursuri în şcolile şi grădiniţele din România, aproape 1.500 dintre aceştia fiind deja repartizaţi, a anunţat, vineri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, dintre cei 1.769 de copii care au depus „cereri de înscriere ca audienţi”, potrivit lui Sorin Cîmpeanu, 570 sunt preşcolari şi 1.199 elevi.

Până vineri, 1.497 dintre ei au fost deja repartizaţi/înscrişi - 527 de preşcolari şi 970 de elevi.

Twitter a blocat contul "Russia Today", transmite Nexta. 

Rusia acuză vineri forţele armate ucrainene de faptul că au bombardat în mod voit cu o rachetă Gara din Kramatorsk, înţesartă de oameni, în estul Ucrainei, un atac soldat cu cel puţin 39 de morţi, relatează AFP.

”Scopul atacului orchestrat de către regimul de la Kiev asupra Gării din Kramatorsk era să împiedice plecarea populaţiei din oraş, pentru a o putea folosi ca scut uman”, acuză Ministerul rus al Apărării, conform News.ro.

Racheta care a atins gara a fost lansată din localitatea Dobropillea, dă asigurări ministerul rus.

Printre persoanele care au murit în urma atacului din gara din Kramatorsk se numără și patru copii, conform Sky News.

Kuleba: Acesta a fost un măcel deliberat

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acuzat Rusia de atac deliberat asupra civililor din  gara Kramatorsk.

"Rușii știau că gara din Kramatorsk era plină de civili care așteptau să fie evacuați. Cu toate acestea, l-au lovit cu o rachetă balistică, ucigând cel puțin 30 de oameni și rănind cel puțin o sută de oameni. Acesta a fost un măcel deliberat. Vom aduce fiecare criminal de război în fața justiției", a transmis Kuleba pe Twitter.

Slovacia a furnizat Ucrainei sistemul de apărare antiaeriană S-300

Premierul slovac Eduard Heger anunţă că Slovacia a trimis în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană de tip S-300, relatează AFP. ”Naţiunea ucraineană îşi apără cu curaj ţara suverană, iar noi la fel”, salută în acest mesaj postat pe Twitter şeful Guvernului de la Bratislava, conform News.ro.

Toți cei uciși în atacul din gara din Kramatorsk erau civili, a confirmat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Fără puterea și curajul de a ne înfrunta pe câmpul de luptă, ei distrug în mod cinic populația civilă”, a spus Zelenski într-un comunicat. "Acesta este un rău care nu are limite. Și dacă nu este pedepsit, nu se va opri niciodată", a transmis președintele ucrainean, conform Sky News. 

Bilanțul morților din gara din Kramatorsk din estul Ucrainei a crescut la 39 de morți. 

Marea Britanie le-a sancţionat pe Katerina Tihonova şi Maria Voronţova, fiicele preşedintelui rus Vladimir Putin, şi pe fiica ministrului de externe Serghei Lavrov, declarând că vrea să atace 'stilul de viaţă luxos al cercului apropiat Kremlinului', transmite AFP.

Londra urmează astfel exemplul Washingtonului şi Bruxellesului vizându-le prin sancţiuni pe Katerina Tihonova şi Maria Voronţova, fiicele lui Putin cu fosta sa soţie Liudmila. Ele vor avea de acum înainte interdicţie de intrare în Marea Britanie, unde orice eventuale active le vor fi îngheţate.

Aceleaşi măsuri au fost luate şi împotriva Ekaterinei Vinokurova, fiica lui Lavrov, a cărui presupusă amantă, Polina Kovaleva, era deja sancţionată.

Potrivit şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, sancţiunile impuse până acum Rusiei îi vor provoca acesteia o criză economică fără precedent de la destrămarea URSS, dar sunt necesare şi altele.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a condamnat "ferm" atacul care a lovit gara din Kramatorsk din estul Ucrainei.

"Condamn ferm atacul fără discernământ din această dimineaţă împotriva gării din #Kramatorsk de către Rusia, care a ucis zeci de persoane şi a făcut numeroşi răniţi", a scris Borrell pe Twitter, potrivit Agerpres. "Este o nouă tentativă de a închide căile de evacuare pentru cei care fug de acest război nejustificat şi care provoacă suferinţe umane", a denunţat el.

Armata rusă a dezminţit că ar fi atacat gara din Kramatorsk, denunţând o "provocare" a forţelor ucrainene. Atacul s-a soldat cu cel puţin 35 de morţi, potrivit AFP.

"Toate declaraţiile reprezentanţilor regimului naţionalist de la Kiev potrivit cărora Rusia a efectuat un atac cu rachetă împotriva gării feroviare din Kramatorsk reprezintă o provocare şi nu corespund adevărului", a susținut Ministerul rus al Apărării, afirmând chiar că doar "forţele armate ucrainene" utilizează acest tip de rachetă "Tocika-U" cu care s-a tras asupra Kramatorsk.

Gara  folosită pentru evacuarea civililor din estul Ucrainei ar fi fost lovită de două rachete rusești, provocând victime, potrivit șefului companiei de căi ferate de stat din Ucraina, citat de BBC News.

Într-un mesaj pe Telegram, președintele Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Kamyshin, a scris că o gară din orașul Kramatorsk din Donețk a fost lovită.

Potrivit Agerpres, care citează Reuters, cel puţin 30 de oameni au murit şi cel puţin 100 au fost răniți.

ATENȚIE! IMAGINI ȘOCANTE au fost postate pe Twitter.

Trei trenuri cu persoane evacuate erau blocate joi în aceeaşi regiune din Ucraina după un atac aerian asupra liniei ferate, potrivit şefului companiei feroviare ucrainene.

Oficialii ucraineni spun că forţele ruse se regrupează pentru o nouă ofensivă şi că Moscova intenţionează să ocupe un teritoriu cât mai mare din regiunea ucraineană Donbas de la graniţa cu Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin îşi va concentra atacurile din Ucraina asupra zonelor separatiste din Donbas în încercarea de a obţine o "victorie" pentru 9 mai, data la care se marchează capitularea Germaniei naziste în 1945, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron.

"Pentru Rusia, 9 mai este o sărbătoare naţională, un eveniment militar important şi este aproape sigur că, pentru preşedintele Putin, 9 mai trebuie să fie o zi a victoriei", a explicat el la postul de radio francez RTL, potrivit Agerpres, care citează AFP.

"Ei îşi vor concentra eforturile în Donbas. Vom trăi scene foarte grele în următoarele săptămâni" în această regiune din estul Ucrainei, a declarat Macron. 

Vladimir Putin a "renunţat" să cucerească Kievul pentru a se concentra asupra zonelor separatiste din Donbas, iar finalul războiului din Ucraina "rămâne de văzut", au declarat înalţi responsabili ai armatei americane, scrie AFP, potrivit Agerpres.

"Putin a crezut că poate prelua foarte repede controlul asupra Ucrainei, foarte repede controlul asupra capitalei. S-a înşelat", a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în cursul unei audieri în Congres.

"Cred că Putin a renunţat la eforturile sale de a cuceri capitala şi în prezent se concentrează asupra sudului şi estului ţării", a adăugat el în faţa Comisiei senatoriale pentru forţele armate.

Dar rezultatul războiului, care se anunţă lung, rămâne incert, a indicat, la rândul său, şeful de stat-major american, generalul Mark Milley.

"Va fi o treabă pe termen lung", a spus el. "Există încă o bătălie importantă care urmează în sud-est, unde ruşii intenţionează să-şi adune forţele şi să continue asaltul. Aşa că rămâne de văzut cum se va termina totul", a adăugat generalul Milley.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat peste 100 de atacuri asupra serviciilor de sănătate din Ucraina şi a cerut acces umanitar la oraşul Mariupol, asediat de forţele ruse, notează AFP, potrivit Agerpres.

"Până în prezent, OMS a verificat 103 atacuri asupra serviciilor de sănătate, cu 73 de persoane ucise şi 51 rănite, printre care lucrători din domeniul sănătăţii şi pacienţi", a declarat şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă, calificând acest bilanţ ca fiind "sumbru".

Dintre atacurile confirmate, 89 au lovit unităţi sanitare şi majoritatea celorlalte servicii de transport, în special ambulanţe.

"Suntem revoltaţi de atacurile continue asupra serviciilor de sănătate", a insistat şeful OMS, adăugând că acestea constituie "o încălcare a dreptului umanitar internaţional".

Vorbind la o conferinţă de presă anterioară din Lviv, în vestul Ucrainei, directorul filialei europene a OMS, Hans Kluge, a deplâns că unele zone lovite rămân în afara accesului la ajutor sanitar.

"OMS a fost capabilă să livreze material permiţând salvarea de vieţi în multe zone lovite, dar este adevărat că unele rămân foarte dificile", a recunoscut el.

"Consider că prioritatea, în mod clar, este Mariupol", a spus el.

Armata rusă şi aliaţii săi separatişti asediază oraşul de săptămâni întregi şi se confruntă cu o rezistenţă ucraineană înverşunată.

Situaţia umanitară de acolo este catastrofală, potrivit ambelor părţi, iar oraşul în mare măsură în ruine, cu o mare îngrijorare privind soarta civililor din această localitate cu peste 400.000 de locuitori înainte de invazia rusă.

Canada a prevăzut în bugetul său resurse suplimentare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv un împrumut acordat guvernului Zelenski prin intermediul Fondului Monetar Internaţional (FMI), precum şi un ajutor militar suplimentar, notează AFP.

"Canada va oferi guvernului ucrainean până la un miliard de dolari canadieni (730 de milioane de euro) în noi resurse de împrumut prin intermediul unui nou cont administrat pentru Ucraina la FMI, astfel încât guvernul să poată funcţiona în continuare", se precizează în Bugetul 2022.

La aceasta se mai adaugă o "sumă suplimentară de 500 de milioane de dolari în 2022-2023 pentru a oferi asistenţă militară suplimentară Ucrainei".

Canada - găzduieşte una dintre cele mai mari diaspore ucrainene din lume - a anunţat de la începutul anului contribuţii directe de peste 1,2 miliarde de dolari canadieni (870 de milioane de euro) pentru a ajuta Ucraina după invazia rusă de la sfârşitul lunii februarie.

Ottawa a furnizat deja Kievului mai ales echipamente letale şi neletale pentru a sprijini ţara în eforturile sale de a-şi apăra suveranitatea.