Putin îi promite lui Zelenski că o să fie în siguranță la Moscova: „Garanția este de 100%”. „Săgeți” către Donald Trump

De asemenea, liderul de la Kremlin a exclus o viitoare prezenţă a trupelor străine în ţara vecină, atât înainte, cât şi după un eventual acord de pace, informează AFP, Reuters, dpa şi EFE, citate de Agerpres.

„Partea ucraineană doreşte şi propune această întâlnire. Am spus deja: 'Sunt dispus, vă rog să veniţi, garantăm pe deplin şi complet condiţiile de lucru şi de siguranţă. Garanţia este de 100%'", a afirmat Putin, în cadrul intervenţiei sale la Forumul Economic Estic, care are loc în oraşul portuar Vladivostok.

Putin, care nu s-a mai întâlnit cu Zelenski din decembrie 2019, a descris propunerea Kievului ca întâlnirea să aibă loc într-o ţară terţă drept "gratuită".

„Data viitoare, dacă cineva doreşte cu adevărat să se întâlnească cu noi, suntem pregătiţi. Cel mai bun loc pentru aceasta este capitala Federaţiei Ruse, oraşul-erou Moscova", a spus Putin, în aplauzele răsunătoare ale celor prezenţi în sală.

Citește și

Merz salută pasul înapoi făcut de Trump, dar avertizează asupra unei „ere a politicii marilor puteri”

În acelaşi timp, preşedintele rus a afirmat că în prezent nu vede rostul unei astfel de întâlniri, în mare parte din cauza pretinsei lipse de legitimitate a lui Zelenski ca şef al statului ucrainean.

Putin invocă în mod repetat acest argument din mai 2024, dată la care Moscova consideră că a expirat mandatul de preşedinte al lui Zelenski. Acesta a fost prelungit automat, conform Constituției ucrainene, care prevede în mod clar că nu se pot organiza noi alegeri dacă țara este în război.

„Nu văd prea mult rost. De ce? Pentru că ajungerea la un acord cu partea ucraineană este practic imposibilă în chestiuni cheie. Chiar dacă există voinţă politică, de care mă îndoiesc, există dificultăţi juridice şi tehnice", a susţinut Putin.

Zelenski a afirmat cu o zi înainte, la Paris, că invitaţia de a călători la Moscova demonstrează că Putin nu doreşte, sub nicio formă, să se întâlnească cu el, în timp ce ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga a numit propunerea "inacceptabilă".

Vaticanul, Turcia, Elveţia şi ţările din Golful Persic s-au oferit să găzduiască summitul, care se bucură de sprijinul preşedintelui american Donald Trump.

Orice fel de trupe străine desfăşurate în Ucraina, o ţintă pentru Rusia

Douăzeci şi şase de ţări s-au ''angajat să participe la o forţă de reasigurare'' în cadrul unei viitoare încetări a focului între Ucraina şi Rusia, desfăşurând trupe în Ucraina sau fiind ''prezente la sol, pe mare sau în aer'', a anunţat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, după un nou summit al 'Coaliţiei Voinţei', desfăşurat la Paris cu participarea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski şi prin videoconferinţă.

„În ziua în care conflictul se încheie, garanţiile de securitate sunt implementate", a explicat preşedintele francez Emmanuel Macron, fie printr-o „încetare a focului", un "armistiţiu" sau un "tratat de pace".

Prin urmare, nu este vorba de „a purta un război împotriva Rusiei", ci de a o descuraja să atace din nou Ucraina în viitor, a insistat Macron, fără a oferi detalii cu privire la contribuţia fiecărei ţări în parte.

Însă Moscova a respins imediat orice garanţii militare occidentale acordate Ucrainei.

"Pot străinii, în special contingentele militare europene şi americane, să asigure şi să garanteze securitatea Ucrainei? Absolut nu, nu pot", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia de ştiri Ria Novosti, subliniind că Rusia are nevoie şi ea de garanţii de securitate.

De asemenea, Peskov i-a acuzat pe europeni că "împiedică" soluţionarea războiului la scară largă declanşat de decizia Rusiei de a invada Ucraina în februarie 2022.

Chiar mai explicit decât atât, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri că orice forţă occidentală desfăşurată în Ucraina ar fi o "ţintă legitimă" pentru armata rusă.

"Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acţiunilor militare, acestea vor fi ţinte legitime", a avertizat el, care a exclus fără drept de apel prezenţa trupelor străine atât înainte de încheierea războiului, cât şi după.

Trupele străine rămân o ţintă şi dacă se ajunge la un acord care să conducă la "o pace durabilă" între cele două ţări, a subliniat Putin.

"Aşadar, nu văd niciun rost în prezenţa lor pe teritoriul ucrainean. Şi dacă se ajunge la un acord, nimeni nu se îndoieşte că Rusia îl va respecta pe deplin", a insistat el.

Putin a adăugat că Rusia "va respecta garanţiile de securitate care, desigur, trebuie aprobate pentru Rusia şi Ucraina".

"Fie ce-o fi, nimeni nu a discutat serios acest lucru cu noi până acum", a remarcat el.

Putin neagă că economia rusă s-a înrăutăţit, în pofida semnalelor şi a criticilor interne

Pe plan intern, Putin a negat că există semne că economia rusă se înrăutăţeşte, aşa cum au avertizat autorităţi economice din ţară, precum preşedintele băncii de stat ruse Sberbank, German Gref, care a vorbit recent despre o stagnare tehnică a economiei ruse, transmite EFE.

"Inflaţia a crescut. Trebuie să rezolvăm problemele macroeconomice. Şi, pentru a face acest lucru, trebuie să asigurăm o revenire lină şi calmă a economiei pentru a menţine indicatorii macroeconomici şi a reduce creşterea preţurilor", a declarat Putin, citat de agenţia de ştiri TASS.

El a adăugat că va fi posibil "să rezolvăm problemele menţinând în acelaşi timp ratele necesare de creştere economică, dar şi cu un nivel minim al inflaţiei".

Joi, în timpul aceluiaşi eveniment din Extremul Orient rus, Gref a susţinut că rezultatele macroeconomice recente arată o stagnare tehnică.

"Al doilea trimestru poate fi considerat de fapt o stagnare tehnică. Iulie şi august arată semne destul de clare că ne apropiem de o creştere zero", a avertizat Gref, citat de Interfax. El a explicat că principalul obstacol este rata ridicată a dobânzii, în prezent la 18%, dar investiţiile s-ar putea redresa în a doua jumătate a anului dacă Banca Centrală a Rusiei reduce ratele cu cel puţin 200 de puncte de bază.

Cu toate acestea, Putin a apărat vineri munca depusă de Banca Centrală a Rusiei, "foarte apreciată în comunitatea financiară internaţională".

"Unii membri ai guvernului împărtăşesc aceeaşi opinie (ca şi Gref) cu privire la faptul că Banca Centrală menţine rata dobânzii ridicată, dar o face pentru a combate inflaţia. Acesta este scopul, acela de a reduce preţurile", a remarcat Putin.

În această vară, Banca Centrală a Rusiei a redus ratele dobânzii de două ori faţă de ţinta de 21% stabilită în octombrie 2024, pentru a încerca să combată inflaţia ridicată care afectează ţara.

În acest an, oameni de afaceri şi înalţi oficiali ruşi au presat asiduu conducerea instituţiei financiare pentru a-şi atenua politica de credit şi monetară, deoarece întărirea rublei şi scăderea dolarului au afectat şi exportatorii ruşi, care se aşteaptă la un curs de schimb de 90 de ruble pentru un dolar, potrivit ziarului rus Kommersant.

În ciuda faptului că şi-a atins parţial obiectivele de reducere a inflaţiei, perspectivele activităţii economice din ţară, care se află în război din 2022 şi se confruntă cu sancţiuni internaţionale, s-au înrăutăţit.

Rusia a reuşit să depăşească relativ bine sancţiunile impuse de Occident de la începutul războiului, dar pentru a face acest lucru, a fost nevoită să devieze resurse semnificative şi să se concentreze pe industria sa militară.

După trei ani de conflict armat, sancţiunile şi pierderea pieţei europene au dus la o scădere semnificativă a veniturilor, iar combinarea diverşilor factori indică acum o posibilă criză bancară, potrivit experţilor independenţi.

Putin condamnă protecţionismul comercial şi avertizează că acesta dăunează celor care îl implementează

Pe de altă parte, Putin a condamnat protecţionismul comercial, argumentând că acesta nu dăunează doar economiei globale, ci şi ţării care îl implementează, fără a menţiona explicit Statele Unite, scrie EFE.

„Acesta dăunează celor care îl implementează, economiei globale şi comerţului internaţional. Acest lucru duce la separatism regional şi internaţional", a declarat şeful statului rus, considerând decizia unor ţări de a se retrage "în propriile carapace" ca fiind "complicată" şi "contraproductivă", deoarece acest lucru "reduce competitivitatea".

Putin nu a menţionat tarifele impuse de preşedintele SUA, Donald Trump, care afectează aliaţii şi partenerii Moscovei, precum India, pedepsită în acest mod pentru achiziţiile sale de petrol rusesc.

„Suntem deschişi cooperării cu toate ţările din lume, desigur cu cei care doresc să lucreze cu noi, prietenii noştri", a remarcat Putin.

Liderul de la Kremlin a subliniat că ţara sa este dispusă să permită revenirea companiilor occidentale care au abandonat piaţa rusă după izbucnirea războiului din Ucraina, deşi cu respectarea unor condiţii noi.

În ceea ce priveşte SUA, el a subliniat că Moscova este dispusă să coopereze în exploatarea comună a Arcticii, ceea ce - consideră Putin - necesită o "decizie politică". De asemenea, el a anunţat că Rusia a primit propuneri de participare la proiecte în Alaska, unde a avut loc ultimul summit dintre Putin şi Trump la mijlocul lunii august. 

Articol recomandat de sport.ro

„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open