Ce au răspuns europenii întrebați dacă vor ca Ucraina să câștige războiul și să primească ajutoare pe termen nelimitat

62538568
AFP

Europa este împărţită între a continua să sprijine Ucraina sau a încuraja o pace negociată. Aproape două treimi din populaţia Regatului Unit (70 %), Spaniei (66 %) şi Poloniei (65 %) afirmă că doreşte ca Ucraina să câştige războiul.

Europenii suspectează că Donald Trump doreşte ca Rusia să câştige, conform ultimei ediţii a European Political Monthly a YouGov.

În timp ce discuţiile privind încheierea războiului din Ucraina continuă să se prelungească, se pare că în ultima perioadă a apărut un nou impuls pentru asigurarea încetării luptelor.

Luna trecută, Donald Trump a lansat un plan în 28 de puncte pentru pace în Ucraina, urmat la rândul său de o contrapropunere din partea Marii Britanii, Franţei şi Germaniei.

Acum, ultima ediţie a European Political Monthly a YouGov, care examinează atitudinile publice din Franţa, Germania, Italia, Spania şi Polonia – precum şi date comparative din Marea Britanie – a extras o serie de propuneri din ambele documente şi a întrebat europenii dacă le consideră acceptabile sau inacceptabile pentru un acord de pace.

De departe cea mai populară – dar şi cea mai puţin probabilă – este ca reconstrucţia Ucrainei să fie finanţată de Rusia, o caracteristică a propunerilor europene de pace. Acest element a primit scoruri nete de acceptabilitate cuprinse între +43 şi +67 în fiecare ţară sondată.

Singura altă condiţie potenţială a acordului de pace despre care s-a întrebat şi care este, de asemenea, acceptabilă în toate ţările (între +13 şi +53) este propunerea ca Ucraina să fie eligibilă pentru aderarea la UE şi să beneficieze de acces preferenţial pe termen scurt la piaţa europeană în timp ce această cerere este evaluată, o caracteristică comună atât planului american, cât şi celui european.

În ceea ce priveşte termenii acordului de pace consideraţi inacceptabili în toate ţările, aceştia includ excluderea Ucrainei din NATO, invitarea Rusiei înapoi în G8, limitarea armatei ucrainene la 600.000 de soldaţi, amnistia pentru toate părţile implicate în conflict şi permiterea Rusiei să păstreze teritoriile capturate.

Deşi britanicii sunt, în general, cei mai susceptibili să se opună acestor condiţii ale acordului de pace, există o excepţie: germanii se dovedesc a fi de departe cei mai susceptibili să considere că amnistia pentru crimele de război este inacceptabilă, cu -53, comparativ cu -16 şi -32 în alte ţări.

Italienii, în schimb, se numără, de obicei, printre cei mai dispuşi să considere aceste condiţii acceptabile.

Europenii mai doresc ca Ucraina să câştige? Şi sunt dispuşi să sprijine Ucraina până când aceasta va câştiga?

Aproape două treimi din populaţia Regatului Unit (70 %), Spaniei (66 %) şi Poloniei (65 %) afirmă că doreşte ca Ucraina să câştige războiul şi că le pasă foarte mult sau destul de mult de acest lucru, la fel ca majoritatea germanilor (54 %).

Cu toate acestea, procentul scade la doar 40 % în Franţa şi la doar 33 % în Italia.

Deşi europenilor s-ar putea să nu le placă ideea ca Rusia să rămână în controlul teritoriului ucrainean, asta nu înseamnă că nu sunt dispuşi să o accepte.

Marea Britanie este singura ţară care pare să fie mai dispusă să sprijine Ucraina până când aceasta va învinge Rusia, 48% dintre britanici afirmând acest lucru, faţă de 24% care ar prefera să încurajeze o soluţionare negociată a conflictului, chiar dacă aceasta ar lăsa Rusia în controlul teritoriului cucerit.

Polonezii sunt puţin mai înclinaţi să susţină continuarea luptei, cu un procent mult mai mic, de 38%, în timp ce 32% preferă o înţelegere negociată.

Italienii, în schimb, sunt cei mai înclinaţi să susţină o soluţionare diplomatică a conflictului, cu 53%, doar 20% fiind dispuşi să continue să susţină Ucraina pe termen nelimitat.

Donald Trump doreşte ca Ucraina să câştige? Europenii bănuiesc că nu

Termenii acordului SUA au fost în general consideraţi ca reflectând îndeaproape cererile Rusiei, iar de mult timp există suspiciuni că Donald Trump este mult mai drăguţ faţă de Vladimir Putin din Rusia decât faţă de Volodimir Zelenski din Ucraina.

Într-adevăr, sondajul arată că europenii tind să creadă că preşedintele SUA doreşte ca Rusia să câştige războiul, 48-52% dintre britanici, francezi, italieni şi spanioli afirmând acest lucru*. O majoritate relativă de polonezi sunt de aceeaşi părere, 37% dintre ei.

Între 17% şi 29% din populaţia fiecărei ţări consideră că Trump nu are nicio preferinţă în ceea ce priveşte câştigătorul războiului; în fiecare ţară, acest procent este mai mare decât numărul celor care cred că el doreşte ca Ucraina să câştige (7-16%).

Europenii cred că Rusia va invada din nou Ucraina în decursul unui deceniu

Deşi mulţi europeni îşi doresc un acord de pace, există şi suspiciuni puternice că Rusia nu are intenţia de a-l respecta pe termen lung. Între 45 % şi 72 % dintre europeni consideră că Rusia ar invada din nou Ucraina în decursul unui deceniu dacă ţara ar accepta un acord de pace.

De fapt, mulţi cred că Rusia intenţionează să atace şi alte ţări europene în următorii 10 ani; doar în Italia această previziune nu este cea mai răspândită.

Europenii susţin trimiterea de soldaţi pentru menţinerea păcii în Ucraina?

O propunere foarte mediatizată în urma acordului de pace este ca forţele europene de menţinere a păcii să fie staţionate în Ucraina. Propunerea are sprijinul majorităţii în Spania (63%) şi în Regatul Unit (56%), dar celelalte ţări sunt în mare parte divizate.

Este SUA un partener NATO de încredere?

Următoarele ţinte ale Rusiei în Europa ar fi probabil statele baltice, toate membre NATO. În cazul în care Rusia ar invada Letonia, Lituania şi/sau Estonia, opinia europeană este împărţită cu privire la faptul dacă SUA şi-ar onora sau nu obligaţiile NATO şi ar veni în ajutorul acestora.

Polonezii sunt cei mai optimişti, 50% dintre ei crezând că SUA ar face acest lucru, urmaţi de 47% dintre spanioli. Cu toate acestea, italienii, germanii şi francezii sunt în mare parte împărţiţi, în timp ce britanicii sunt în general pesimişti: 45% se aşteaptă ca SUA să nu respecte angajamentul asumat în temeiul articolului 5 din Tratatul NATO de a-şi proteja membrii, în timp ce doar 27% sunt optimişti.

Articol recomandat de sport.ro
"Prea mic!" Reacția turcilor după ce au văzut ceremonia funerară a lui Mircea Lucescu
"Prea mic!" Reacția turcilor după ce au văzut ceremonia funerară a lui Mircea Lucescu
Citește și...
Presa maghiară: Peter Szijjarto ar fi promis Rusiei documente despre aderarea Ucrainei la UE, conform unei convorbiri scurse

O nouă scurgere în presă arată că ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, ar fi acceptat să trimită omologului său rus, Serghei Lavrov, un document privind aderarea Ucrainei la UE, cu doar câteva zile înainte de alegerile cruciale din Ungaria, relatează Reuters.

Analiză AFP: Cum a reuşit Pakistanul să negocieze un armistiţiu între Iran şi SUA. „Are atuuri solide”

Pakistanul s-a dovedit a fi un intermediar-cheie între Iran şi SUA, mediind o încetare a focului temporară şi planificând să găzduiască începând de vineri negocieri pentru a se pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, scrie AFP într-o analiză.

Armistițiu fragil între SUA și Iran. Negocieri pentru pace, în timp ce conflictul continuă în Liban

Avem o șansă reală de pace, a declarat secretarul american de război, după un armistițiu temporar și condiționat, de două săptămâni, convenit cu Iranul.

Recomandări
Ilie Bolojan a anunţat cinci direcţii strategice privind piaţa energiei: Desfiinţăm avizele tehnice de racordare speculative

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, cinci direcţii privind piaţa energiei.

Trupul lui Mircea Lucescu a fost depus la Arena Națională. Răzvan Lucescu a stat în permanență lângă sicriul tatălui

Mircea Lucescu s-a întors marți pentru ultima dată acasă, pe stadion, în mijlocul celor care l-au iubit și admirat. Trupul neînsuflețit a fost depus la Arena Națională, unde a avut loc și prima slujbă de priveghi. 

Nicușor Dan a semnat decretele: noi șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT. A refuzat o singură numire

Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele pentru numirea noilor procurori-șefi ai marilor parchete, oficializând astfel schimbări importante în conducerea Ministerului Public.