Noua geografie a Ucrainei, desenată de Putin. Țara ar pierde o suprafață uriașă din teritoriul actual. HARTĂ

×
Publicitate

Putin vrea ca Ucraina să cedeze teritorii întinse, nu doar din cele aflate deja sub ocupație, spun surse apropiate negocierilor, citate de presa americană. Președintele rus este dispus în schimb să își retragă trupele din mici regiuni ucrainene.  

Acestea ar fi doar câteva dintre pretențiile lui Putin, transmise direct omologului său american.

Potrivit surselor apropiate negocierilor, principala cerere teritorială a lui Vladimir Putin este legată de cedarea Donbassului. Putin vrea controlul total al regiunilor Donețk și Luhansk pe care le-a ocupat, dar nu în totalitate.

Acum, potrivit evaluărilor Institutului pentru Studierea Războiului, rușii dețin peste 90% din Luhansk și vreo 70% din Donețk. Iar dacă pretențiile lui Putin ar fi acceptate, atunci ucrainenii ar trebui sa renunțe de bună voie la aproximativ 30% din Donețk.

În ceea ce privește sudul ocupat al Ucrainei, adică regiunile Zaporojie și Herson, Putin cere ca actualele linii de contact să rămână neschimbate și de aici nu mai vrea nimic în plus față de ce a ocupat deja.

În schimb, ar fi dispus și la mici concesii, se pare. Rusia ar fi de acord să își retragă trupele din regiuni restrânse pe care le-a ocupat în zona orașelor Sumî și Harkov în nord.

Dar haideți să privim întreg tabloul acum. Iată, dacă acordul s-ar încheia în aceste condiții, Ucraina ar renunța la aproape 20% din teritoriul țării, ceea ce este enorm, practic o jumatăte de Românie.

Putin cere inclusiv ”centura fortificată”, care a ținut Rusia departe în ultimii 11 ani

În est, miza este uriașă. Cum spuneam, Ucraina controlează încă 30% din Donețk, unde a ridicat cea mai solidă linie defensivă de pe întreg frontul, așa-numita „centură fortificată”, întărită încă dinainte de 2022.

Kievul refuză categoric să o abandoneze, pentru că ar permite Rusiei să evite ani de lupte costisitoare, să avanseze rapid 80 km spre vest și să pregătească mai ușor o viitoare invazie.

Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului ”centura fortificată”, această linie de apărare de 50 km formată din patru mari orașe și localități mai mici de-a lungul autostrăzii Kostiantinivka–Sloviansk – a blocat ambițiile Kremlinului în ultimii 11 ani.

Conform Financial Times, oferta a fost transmisă oficial lui Zelenski, dar acesta a respins-o, invocând constituția Ucrainei și necesitatea de a apăra întreg teritoriul recunoscut internațional.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Ucrainenii se tem că nu mai apucă pacea, după întâlnirea dintre Trump și Putin: ”Câți dintre noi vom supraviețui?”

Totul se petrece în condițiile în care și Vladimir Putin, dar și Donald Trump, cer acum încheierea unui acord de pace în Ucraina, fără să se încerce mai întâi încheierea unui armistițiu.

Desant unic în istorie: liderii europeni iau cu asalt Casa Albă. Cine îl însoțește pe Zelenski la întâlnirea cu Trump

Liderii din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, precum și șefa Comisiei Europene și secretarul general al NATO i se vor alătura lui Volodimir Zellenski la întrevederea cu Donald Trump, luni, la Casa Albă.  

CNN: Reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” s-a încheiat. La eveniment a participat şi Nicuşor Dan

Reuniunea în format videoconferinţă a „Coaliţiei de Voinţă” – principalii aliaţi europeni ai Ucrainei – pare să se fi încheiat, notează cnn.com. La reuniune a participat şi Nicuşor Dan.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.